Nostalgia amintirilor
Iar îmi amintesc de tine,
de tot ce-a fost și nu mai e.
Aș vrea ca timpul care vine
în amintiri să stăruie.
Când inima mă îndeamnă
să-mi amintesc de tine,
Privesc a ta coroană
și mă încarc de bine.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul se scurge,
amintirile se șterg,
rănile rămân.
haiku de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regret
Atunci când nu te mai iubesc
doar cu amintirile trăiesc.
distih de Dumitru Delcă (2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire
Mamă,
și azi în mintea mea răsună
glasul tău de altădată,
când îmi spuneai:
Hai, copile, hai, adună
minte pentru viața toată!
poezie de Dumitru Delcă (16 aprilie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirile unui nepot
Copil fiind, mi-aduc aminte,
Cum la bunicii de la țară
Am învățat să fiu cuminte,
Să nu-mi fac neamul de ocară.
Bunica mea m-a învățat
Să cred în bunul Dumnezeu.
Eu nici acum nu am uitat
Cum mă alinta bunicul meu.
M-au învățat ce este viața,
Cum să muncesc, cum să trăiesc.
M-au învățat cum dimineața,
În zori de zi să mă trezesc.
Nici de la joc nu m-au oprit.
Am alergat și am zburdat.
Iar când am fost prea obosit,
O carte-n mână ei mi-au dat.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (7 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Într-un timp anume
Într-un timp anume
voi pleca din viață.
Tu să mă plângi lume
când inima-mi îngheață.
Când sufletu-mi aleargă
către nu știu unde,
O amintire vagă
pe pământ rămâne.
Ființă nedefinită,
urcată la cer,
Prin lumea împietrită,
voi rătăci stingher.
Găsindu-mi cândva locul
și eu voi împietri.
De sus, veghindu-mi corpul,
mereu voi străluci.
poezie de Dumitru Delcă (9 noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două nestemate
Lacrimi nevinovate
Și suflet de iubire,
Sunt două nestemate
Rămase-n amintire.
Așa avea bunica
În ochii visători,
Stând toată ziulica
Cu gândul la feciori.
Îi era teamă, sărăcuța
Nu cumva să moară.
Uda cu lacrimi băsmăluța
În fiece seară.
Ca să îi mai treacă dorul
Mă strângea cu drag la piept.
Acuma îi duc eu dorul
Și-n zadar o tot aștept.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (31 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicul
Pe băncuța de la poartă
Îl aud din când în când,
Pe bunicul meu oftând,
După vremuri de-altădată.
E supărat. E abătut.
Ochii-n lacrimi umezesc,
Când amintiri îl năpădesc,
Din timpul care-a trecut.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sus, pe bolta cerului
Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaștri strălucesc
Și în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi și nopți dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Și acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
și seara și dimineața,
mama îmi veghează viața.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Vreau din nou să retrăiesc
Amintiri care-au trecut.
De tine să-mi amintesc
Și de-al tău primul sărut.
Amintiri lăsate-n urmă,
Amintiri ce le-am purtat.
Unele-au trecut în umbră,
Altele m-au vindecat.
poezie de Dumitru Delcă (3 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul tău, măicuță bună
Și azi aud, măicuță bună,
Cum de la joacă mă chemai.
Mă luai, mamă, de mână,
Cu dulci cuvinte m-alintai.
Cum puteam să nu răspund
Glasului ce mă chema?
Era un glas atât de blând,
Că eu nicicând nu-l voi uita.
Când în joacă mă răneam,
Tu îmi alinai durerea
Cu sărutul ce-l primeam.
Că era dulce ca mierea.
Glasul tău duios, de mamă,
Aș vrea și astăzi să-l aud.
E drept că și azi mă cheamă,
Dar numai sunt copilul crud.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (martie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb giuvaier
Tot urcând treptele vieții
Am șlefuit alb giuvaier,
Din lacrima dimineții,
Să mă-însoțească la cer.
Va fi dulce amintire
Că am trăit pe pământ.
Că mi-ai dat a ta iubire
Cum ai scris în legământ.
Când vei urca și tu la cer,
La șiragul de mărgele,
Alb giuvaier îți ofer
Să strălucești printre stele.
Lumea de jos, te privească.
Tu să verși o lacrimă,
Tuturor să amintească
Iubirea cu patimă.
poezie de Dumitru Delcă (22 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alungă amintirile urâte
Amintirile frumoase
repede-s uitate.
Amintirile urâte
ne însoțesc mai departe.
Amintirile urâte
Sunt teama de viitor.
Alungă-le cât mai iute!
Pune bune-n locul lor!
Așa poți merge mai departe
de fericire ai parte.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce dulce e amintirea
Pe pat de frunze arămii
căzute dintr-un stejar,
Dormeam când eram copii,
având luna felinar.
Era o toamnă târzie,
în noi încolțea iubirea,
Pădurea era pustie...
Ce dulce e amintirea!
Având frunzișul așternut
priveam cerul plin cu stele.
Iubirea tu ai început
culcată-n brațele mele.
Erai dulce și suavă
fecioară nevinovată.
Legănați parcă de-o navă,
noi petreceam noaptea toată.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuia Libertății plânge
În S. U. A. - țară a fericirii
s-a dezlănțuit furia.
S-a-întrerupt lanțul iubirii.
a derapat democrația.
Statuia Libertății plânge,
Casa Albă s-a întunecat.
Americanii au spus, ajunge!
Prea multă fericire... le-a stricat.
O lume-întreagă n-a -înțeles
cum într-o țară atât de mare,
s-a frânt înaintarea spre progres,
și-încrederea în S. U. A dispare.
Tot ce s-a-întâmplat în State
stârnește-n lume îngrijorare.
De va urma și-n alte state,
democrația-n lume moare.
De libertate, ce să mai vorbim,
se strânge lațul tot mai tare.
De Covid dacă nu murim,
murim de dușmănie mare.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (7 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la amintiri, dar cu o relevanță mică.
Gânduri aiurea
Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Cutreieră pădurea
După adăpost.
Aiurea sau încotro,
Nici ele nu știu unde.
Sau poate... apropo:
Ecoul, le răspunde?
Nici el, nici eu, nici tu,
Nu le vedem, nu le-auzim.
Da. Nici pădurea, nu.
De gânduri negre, toți fugim.
Temeri urâte nasc în noi.
Vin toamne triste și vin ploi.
Ne năpădesc noi amintiri,
Din vechile noastre iubiri.
Doar cu-atâta ne mândrim
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul doare
Acela care spune
că sufletul nu doare,
Ori este prea fericit,
ori trăiește sub soare,
ca un rătăcit.
El nu știe că sufletul doare,
nici că este depozitarul
tuturor amintirilor triste.
Că în el sălășluiește tot amarul,
căruia,
omul este nevoit să îi reziste.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna aurie
Când toamna aurie
Își arată zâmbetul,
O dulce nostalgie
Îmi inundă sufletul.
Frunzele în dansul lor
Își cântă despărțirea,
Iar crenguțele de măr
Rămân cu amintirea.
Au ruginit frunzele-n vii,
Curând în horă vor zburda.
Peste ogoarele pustii,
Zile și nopți vor colinda.
Va juca cu ele vântul
Până iarna le-învelește.
Chiar când doarme-întreg pământul,
Vântul tot nu odihnește.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era toamnă și însera
Era toamnă și însera când te-am cunoscut.
Soarele se ascundea, cădeau frunzele din nuc.
Așteptam a ta iubire, inima în piept bătea,
Gândul îmi zbura la tine, deloc nu se liniștea.
Îmbrăcam haina iubirii și purtați de-al vieții val,
Gustam clipa fericirii, dintr-o cupă de cristal.
Era-i fata ideală, era-i tot ce mi-am dorit,
Să trăim viața reală, destinele ne-am unit.
Uniți în cuget și-n simțiri, ne-am clădit în viață rost.
Acum trăiesc din amintiri. Nimic nu este cum a fost.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna-i bună gospodină
Toamna-i bună gospodină.
Cu fructe umple cămara.
Crizantemele -n grădină
spun că dusă este vara.
Nu mai sunt frunze-n copaci.
Crengile sunt goale.
Coboară din munții dragi
turme de mioare.
Vine iarna, intră-n sat
cu șezători multe.
Cu povești de depănat
și amintiri plăcute.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2022)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Delcă despre amintiri, adresa este: