Năzdrăvănie.
Minge, joc, geamuri sparte,
Copilărie.
haiku de Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar cu tine
Diminețile sunt frumoase,
doar cu tine.
Amurgurile mă-înfioară.
Când petrec cu tine zile,
greutăți nu mă doboară.
De fericire să nu mă-întrebi.
Privește-mă în ochi și ai să vezi
Bucuria jocului de cerbi.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăsați copilul să se joace
cât are copilărie.
Viața oricând îi poate face
tristeți, dintr-o bucurie.
catren de Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemnați copiii să se joace cât mai mult în aer liber. Este singurul sport pe care îl practică cu plăcere.
Dumitru Delcă (septembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie nătângă (joc de cuvinte)
O femeie nătângă
Se-așează-ntr-o dungă
Și-ncepe să plângă.
A plâns cât a plâns,
Apoi a dat-o în râs.
Când râsul s-a stins
Alt bocet a-ncins.
Un bocet cu hohot,
Cu dangăt de clopot.
Plângea fiindcă zărise,
Că lângă ea murise
Un șoricel
poezie de Dumitru Delcă (24 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liviu Dragnea, către guvernul său
Dragul meu guvern frumos,
eu te-am pus, eu te-am dat jos,
că nu-mi mai ești de folos.
Eu te-am băgat, eu te scot.
Să te suport numai pot.
Eu te-am numit, te-am instalat,
pe parcurs, tu mai trădat.
Cu ai mei confrați din ceată,
cu moțiunea aprobată,
Cu tot riscul asumat
te voi scoate din palat.
De tine m-am săturat,
că n-ai jucat cum ți-am cântat.
poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești, copilărie?
Mare greșeală am făcut
când te-am părăsit pe tine.
De ce oare m-am grăbit
să-mi adaug ani și zile?
Acum m-a cuprins tristețea
c-am pierdut copilăria,
care e mult mai frumoasă
decât toată frumusețea.
Ghidușii, jocuri, isprăvi,
unde oare v-am lăsat?
Astăzi umblu prin dumbrăvi.
Bătrâneții m-am predat.
poezie de Dumitru Delcă (2 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comedia vieții
Comedia vieții
o joacă tot omul,
din anii tinereții
până vine "somnul".
Somnul lung al vieții
din noaptea-întunecoasă,
unde hidra morții
e la ea acasă.
poezie de Dumitru Delcă (12 februarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii și copilărie
Lângă mamă, lângă tată, copiii repede cresc.
Își trăiesc copilăria, joaca mult o îndrăgesc.
Cât este ziua de mare, picioare nu odihnesc.
Aleargă și sar întruna, bucuroși se hârjonesc.
Unul cade dar nu plânge. Singur cu puterea lui,
De la pământ se ridică, urcă scara timpului.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am să îți fac jocul
Am făcut greșeala, să te întâlnesc,
Când puteam prea bine, să te ocolesc.
Tu mi-ai furat mintea, m-ai dus în extaz,
Acum fugi de mine și-mi faci în necaz.
Cu gândul la tine, simt că-înnebunesc,
În ghearele morții, rău mă zvârcolesc.
Prea ești fără milă, prea mă umilești,
Prea mult vrei copilă, să mă prăpădești.
N-am să îți fac jocul, nu voi renunța,
Am să-ți iau iubirea, fără voia ta.
poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul tău, măicuță bună
Și azi aud, măicuță bună,
Cum de la joacă mă chemai.
Mă luai, mamă, de mână,
Cu dulci cuvinte m-alintai.
Cum puteam să nu răspund
Glasului ce mă chema?
Era un glas atât de blând,
Că eu nicicând nu-l voi uita.
Când în joacă mă răneam,
Tu îmi alinai durerea
Cu sărutul ce-l primeam.
Că era dulce ca mierea.
Glasul tău duios, de mamă,
Aș vrea și astăzi să-l aud.
E drept că și azi mă cheamă,
Dar numai sunt copilul crud.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (martie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața în copilărie
În copilărie,
Copiii se joacă împreună.
Vorbesc împreună.
Aleargă împreună.
Se iubesc împreună.
Se bat împreună.
Se-împacă împreună.
Nu se nasc împreună.
Nu mor împreună.
Se nasc pe rând
Și mor tot pe rând.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici
Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit și bunicii.
Aici îmi trăiesc și părinții,
Aici mi-au dat lumina, zeii și sfinții.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă și fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toți nepoții,
Aici vor trăi și strănepoții.
Aici este locul celor plecați,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropați.
Aici ne hrănește și râul și ramul,
Aici a trăit, trăiește și va trăi, tot neamul.
poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copile, învață românește
Învață să te joci românește
și să te bucuri românește.
Învață să scrii românește
și să citești românește.
Învață să muncești românește
și să mănânci românește.
Învață să crești românește
și să iubești românește.
Învață să zidești românește
și să trăiești românește.
Învață să fii român,
pe destinul tău stăpân.
poezie de Dumitru Delcă (15 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la jocuri, dar cu o relevanță mică.
Amintirile unui nepot
Copil fiind, mi-aduc aminte,
Cum la bunicii de la țară
Am învățat să fiu cuminte,
Să nu-mi fac neamul de ocară.
Bunica mea m-a învățat
Să cred în bunul Dumnezeu.
Eu nici acum nu am uitat
Cum mă alinta bunicul meu.
M-au învățat ce este viața,
Cum să muncesc, cum să trăiesc.
M-au învățat cum dimineața,
În zori de zi să mă trezesc.
Nici de la joc nu m-au oprit.
Am alergat și am zburdat.
Iar când am fost prea obosit,
O carte-n mână ei mi-au dat.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (7 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Plânsul președintelui
Pentru popor Băsescu plânge.
Sufletul rău i se frânge.
Inima se rupe-n patru...
Aș, de unde. Joacă teatru.
epigramă de Dumitru Delcă (17 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când toamna aurie
Când toamna aurie
Își arată zâmbetul,
O dulce nostalgie
Îmi inundă sufletul.
Frunzele în dansul lor
Își cântă despărțirea,
Iar crenguțele de măr
Rămân cu amintirea.
Au ruginit frunzele-n vii,
Curând în horă vor zburda.
Peste ogoarele pustii,
Zile și nopți vor colinda.
Va juca cu ele vântul
Până iarna le-învelește.
Chiar când doarme-întreg pământul,
Vântul tot nu odihnește.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să vină primăvara
Vreau să vină primăvara
Și în ogradă la noi.
O caut în toată țara.
Ați văzut-o cumva, voi?
Poate cineva să-mi spună
Unde este primăvara?
Văd zăpadă-n loc de brumă,
Așternută-n toată țara.
Iarna nu ne lasă-n pace.
Nu face loc primăverii.
Își mai leapădă cojoace,
Flori de zăpadă au merii.
Haide, vino primăvară!
Că noi te primim cu flori.
Te primim cu flori în gară,
Numai să ne scapi de nori.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pui de pom și pui de om
Un sâmbure de pom
Prinde viață din pământ.
Din pântece, pui de om
Către viață-și ia avânt
Când puiul de pom prinde rădăcini,
Puiul de om se joacă prin vecini.
Când puiul de pom, drept se înalță,
Puiul de om se-alintă și se răsfață.
Când puiul de pom prinde să rodească,
Puiul de om începe să iubească.
Când puiul de pom rodește din plin,
Puiul de om își făurește destin.
Când puiul de pom nu mai este pui,
Puiul de om își construiește rostul lui.
Când fostul pui de pom nu mai rodește,
Atunci, puiul de om, îmbătrânește.
Când timpul pentru fiecare a trecut,
Pomul este vreascuri, iar omul... a tăcut.
poezie de Dumitru Delcă (22 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești copilărie?
Copilărie, unde ești?
Mi-e tare dor de tine.
Vreau să te îmbrățișez,
vreau să mă joc cu tine,
vreau să alerg...
Cu tine,
întotdeauna mă simt bine.
Au trecut mulți ani de când m-ai părăsit.
Vreau să fim iar împreună.
Știu. Sunt un visător.
Alături de tine am fost fericit.
Întotdeauna eu te-am iubit.
Tu, copilărie, ești mai frumoasă decât frumusețea.
În tine m-aș întoarce chiar și din rai.
Știu. E prea mult spus
și tot prea mult,
de când te-ai dus.
Rămas bun, copilărie!
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Delcă despre jocuri, adresa este: