Încarcerare
Cu mâinile în fiare.
monostih de Dumitru Delcă (14 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de bunica
De bunica mea mi-e dor.
Torcea lâna din fuior.
Firul lung îl întindea
și pe fus îl răsucea.
Tot așa torcea bunica.
Torcea noaptea, ziulica...
Torcea cu gândul la noi
să ne facă haine moi.
Cu ele ne îmbrăca,
de mânuță ne lua,
la biserică plecam,
Lui Isus ne închinam.
Când ne întorceam acasă,
buna ne punea pe masă
cozonacii rumeniți,
de mâinile ei gătiți.
"Tatăl Nostru" îl spuneam,
"Hristos a înviat" rosteam.
Ciocneam ouă cu bunica
și ne trecea ziulica.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
De teama corona virusului, unii oameni își dezinfectează mâinile, dar sufletul nu. Acolo mai sălășluiește încă otrava.
Dumitru Delcă (24 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui politician
De teama virusului,
pe mâini se spală bine.
Însă, în sufletul lui,
corona mai rămâne.
epigramă de Dumitru Delcă (24 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știința își dă mâna cu credința, putem avea singurul candidat împotriva maladiei care macină lumea.
Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru o mamă, cele mai prețioase bijuterii pe care și le dorește în jurul gâtului, sunt mâinile copilului ei.
Dumitru Delcă (28 aprilie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Urare pentru mama
Pe o rază de lumină,
Cu drag mamă-ți dăruiesc,
Trandafiri albi din grădină,
Să-ți arăt cât te iubesc.
Către tine întind mâna
Obrajii să ți-i ating.
Să-ți spun, mamă, sărut mâna
Și-n brațe să te cuprind.
Cu ochii minții te privesc
Și te văd frumoasă.
Din suflet, mamă, îți doresc
Să fii sănătoasă!
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Darul unui copil
Cu dragoste, un copil,
către mama-întinde mâna
ca să-i dea un trandafir
și să-i spună "sărut mâna".
Pe fiecare petală
a lăsat sărutul lui.
Cât timp e plecat la școală
să nu ducă dorul lui.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și furați de fericire
N-am uitat cu ce cuvinte, mi-ai spus tânără fecioară,
că în viață pentru tine, iubirea e o comoară.
N-am uitat nici fericirea, când mi-ai dat în vara toată,
cea mai caldă-îmbrățișare, ce putea s-o dea o fată.
Erai zveltă căprioară, alergai prin lunca verde,
mă chemai să vin la tine, unde lumea nu ne vede.
Animat de a ta iubire, priveam zarea necuprinsă,
să vin și eu lângă tine, m-așteptai cu mâna întinsă.
Am savurat iubirea noastră, pe fânul proaspăt cosit
și furați de fericire, îmbrățișați am adormit.
poezie de Dumitru Delcă (august 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și încă o povață
Nu-ți însuși ce nu-i al tău!
Că te vede Dumnezeu.
De ce crezi că doar furând
Poți să nu mai fii flămând?
Pune mâna și muncește!
Că doar munca te hrănește.
Doar muncind vei prospera,
De foame nu vei răbda,
Copiii poți să îi crești,
De greutăți îi ferești.
poezie de Dumitru Delcă (14 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama e icoana sfântă
Mama știe rostul casei.
Este prima dimineața.
Mama știe tâlcul farsei,
Știe cum începe viața.
Mama-i cântecul de seară
Când pe noi ne prinde somnul.
E ziua de primăvară
Care înflorește pomul.
Mama-i cea care veghează
S-avem viață liniștită.
La greu, mama lăcrimează,
La bine e fericită.
Mama e icoana sfântă
Către care-întindem mâna.
E ființa cea mai scumpă,
Mama-i mamă-întotdeauna.
poezie de Dumitru Delcă (26 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog, mamă, vino-acasă
Dă-mi mâna, mamă, s-o sărut,
că multe-n viață-ai petrecut.
Mai întâi viață mi-ai dat
și apoi m-ai legănat.
M-ai crescut, m-ai făcut mare,
eram pentru tine soare.
Ai plecat de lângă mine,
ai vrut ca să-mi fie bine.
Printre străini ai plecat
și de mine ai uitat.
Când pun geană peste geană
dorul la tine mă cheamă.
Mamă,
În fiece dimineață
mă rog să mai fii în viață.
Tristețea greu mă apasă.
Te rog mamă, vino-acasă!
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul din Hobița
Cu ciocanul și dăltița,
Brâncuși, omul din Hobița,
sculptează-n mijlocul verii,
din piatră, masa tăcerii.
Modelează-apoi granitul
și sculptează infinitul.
Ridică-n calea vântului
o poartă a sărutului.
Pleacă-n zbor, din mâna lui,
departe, în zarea-albastră
Pasărea văzduhului,
să ducă-n lume, arta noastră.
poezie de Dumitru Delcă (26 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă rog la Dumnezeu, măicuță
Mamă, ai lăsat doi ochi să plângă
în tindă, pe lăvicer.
Cu capul pe mâna stângă,
cu dreapta-întinsă spre cer.
Te chem ca să-mi fii aproape,
să m-alini când dau de greu.
Te-aștept în fiecare noapte
să vii la căpătâiul meu.
Am sufletul plin de durere
c-am rămas singur, stingher.
În visul nopții văd himere
de când tu ai plecat la cer.
La tine, mamă-aș vrea să zbor,
dar aripile mi-s frânte.
E sufletul meu plin de dor,
cum plin de piatră e un munte.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
România dodoloață
La 1877,
România a ieșit din noapte.
A învins oastea păgână
Și-a rămas pe veci stăpână,
Pe-ntreaga glie română.
Grija singură își poartă.
Numai depinde de Poartă.
A împlinit un ideal
La Alba Iulia-n Ardeal.
Munteanul și moldoveanul
Și-au dat mâna cu Ardealul.
Azi, în școli, copiii-nvață
România dodoloață.
România noastră Mare,
De la Dunăre la mare.
Cu Dobrogea, Bucovina,
Din Tisa la Ucraina.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ești lângă mine, mamă
Când ești lângă mine, mamă,
Norii de pe cer dispar.
De nimic nu-mi mai e teamă,
Suntem împreună iar.
Când îmi treci mâna pe frunte
Simt o caldă mângâiere.
Îmi alină doruri multe,
Tristețea din suflet piere.
Iar când mă săruți pe frunte
Simt din plin a ta iubire.
Uit de grijile mărunte,
Radiez de fericire.
În curgerea vieții mele
În inimă te voi purta.
Și când vei pleca la stele
N-am să uit iubirea ta.
poezie de Dumitru Delcă (26 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ridică-te, popor român
Dinozaurii din lume
devorează astăzi țara.
Vor să șteargă-al nostru nume,
vor să ne ia primăvara.
Să-l chemăm pe Țepeș-Doamne,
să pună mâna pe ei.
La români să le dea arme,
să-i alunge pe mișei.
Ridică-te, popor român
și reaprinde făclia!
Dacă vrei să fii stăpân
peste toată România.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
De sărbători
De sărbători venim mereu
la părinții noștri buni.
Îi știm sărmani și le e greu
că sunt slabi și sunt bătrâni.
De lângă ei ne-am luat zborul
o fată și trei feciori.
De câte ori ne prinde dorul,
revenim de sărbători.
Cu ochii scăldați în lacrimi
mama ne așteaptă-n prag,
să petrecem după datini,
sărbătorile cu drag.
De Crăciun, de Anul Nou,
mâinile le sărutăm.
Le aducem drept cadou
iubirea ce le-o purtăm.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept să-mi zâmbească ea
Eu nu pot ca să zâmbesc
celei care mă ignoră.
Nici nu pot ca s-o iubesc,
s-au s-o duc măicuței noră.
De ce să mă leg la cap
singur cu mânuța mea?
De ce singur rău să-mi fac?
Aștept să-mi zâmbească ea.
Viața vreau ca s-o trăiesc
cu cea care mă iubește.
Sufletul nu-mi chinuiesc
cu cea care nu-mi zâmbește.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
De sus
De sus,
cu ochi mei albaștri,
măicuță, te privesc.
Îmi este dor de tine,
de tot ce-i pământesc.
Când luna-și picură lumina,
pe raza ei, am să cobor.
Să-ți mai sărut odată mâna,
s-astâmpăr mamă al meu dor.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Delcă despre mâini, adresa este: