Textele de mai jos conțin referiri la stele, dar cu o relevanță mică.
Îngândurare
Aed al speranței,
am dorit să mă bucur
de poezie -scriind poezie,
sens în care
-împotriva opririi în timp
m-am orientat cuviincios
către literați reputați,
luând lecții subtile
de melancolie.
Îeșind în decor
pe bulevardele vântului,
am străbătut înaltul
de la un capăt la altul,
oprindu-mă jos
la sarea pământului.
Dar n-am aflat
numaidecât
întreaga panoramă,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeul golurilor
Forța nucleară tare,
forța nucleară slabă
și forța electromagnetică la care
alăturând în grabă și legea gravitației...-
o formulare-a guvernării materiei prin ea însăși,
alimentând combustia gândului
într-un echilibru fragil
realismul imaginației
într-o paradigmă sintetică:
E=mc2 ortodoxia cinetică
sau, într-altfel: paradoxismul spunerii Ființei
a-ceea-ce-este «fiindul însuși» în suflul creației.
Dumnezeul golurilor
în focul mistuitor-al creației
ca suport lumilor tale aflate în transă,
Dumnezeul golurilor sublimat într-un vers,
fără de care lumina ochilor mei
să ajungă până la tine:
n-ar fi avut nicio șansă!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Addendum (aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inspirație
Într-o piramidă a cerului echivalentă cu Ființa
mă însoțeam cu poezia, eu hrănindu-mi credința
în toate virtuțile flerului unui străvechi profet,
în traducere liberă Phantasía: iscusit orator și inspirat poet.
Paradigma Eternității (la căpătâiul versului meu)
din philosophia iubirii se inspiră mereu,
lexemele vieții-și-morții mă însoțesc nesfârșit,
râvnind la justiție precum un fugar
pe nedrept hăituit: indefinit între stele
săvârșind aventura necuvintelor grele.
Philosophia mea despre Eu: universul egal cu sinele meu;
cetățean universal în cetatea eternă (pro Archia poeta)
între real și simbolic
imaginal stând la taclale cu Dumnezeu.
A gândi o gândire dintr-o ochire,
cum spiritul însuși în infinire,
o inspirată idee
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Axiomele infinității (13 aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erijat în instanță de judecată
Pe globul ocular
al creierului minții,
într-o agonie celestă
din răsputeri alergau elementele firii
într-un exercițiu de zbor ireversibil,
asemenea gândului celulele mele
din trupul iubirii comprehensibil,
într-o alegare nebună spre viitor
se-nghesuiau să răsară-n decor
cum însăși ideea de zbor, particule grele
prin vămile-albastre se sfâșiau între ele
cu buzele, cu limba, cu dinții.
Într-un limbaj universal
se-ngemănau între ele,
devenind nebuloase de stele
cuvintele tale cuvintele mele,
grațioase tăceri sau iluzii sonore,
exacerbare de cântec pus în surdină
într-un echilibru fragil: oglinzi incolore,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Însemnele materiei (august 2013)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina cuantică
Cu sentimentul excelenței în artă,
versurile mele
aducând la viață roiuri de stele.
Din rațiuni inteligibile,
toate lucrurile din jurul tău
au fost la obârșia lor necuvinte,
cartografiate apoi în cuvinte.
În grădina cuantică
zăvorâtă-n adâncuri sub cheie,
nu există nimic din universul știut,
numai clipa magică-n care poți
imortaliza un gând, o idee.
Intrând în seiful naturii,
actul contemplativ schimbă lumea;
la capăt de drum lumina zace
între multiple stări și urmări
norocul apare când nu te-aștepți,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Găleșanu despre stele, adresa este: