Citate despre Dunăre și țări
citate despre Dunăre și țări (inclusiv în versuri).
Romania este acum pământul dintre Carpați, Dunăre și Prut; cuprinde două staturi sau țări: Romănia și Moldavia; apoi Transilvania și alte ținuturi și colonii romănești vechi, zece cu totul.
Iosif Genilie în Principe de Geografie și Astronomie (1847)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai Dunărea știa câte țara suferea.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românii sunt vecinii noștri europeni. Ei populează țara cunoscută cu numele de România, care se învecinează cu frontiera noastră de sud-vest, pe cursul râului Prut și josul Dunării. În sud, Dunărea o desparte de Bulgaria și Serbia, în vest o îngrădesc de Ungaria Alpii Transilvaniei și munții Carpați. Acești munți formează un arc, care redă o formă ciudată României.
Feofil Puțâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintre toate regiunile locuite de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc un cuib de unde se romaniza treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.
citat celebru din Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
.. Zimnicea veche și bogată schelă de grâne capitala ținutului Teleorman acum șaizeci de ani, când pentru paza și carantinele țării se orânduise ca orașele de pe marginea Dunării să fie reședințe de județe. Pe șesul ce se așterne înspre apus, până în Rusca Lungă, a fost vechea cetate a Zimnicei...
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Zimnicea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăvoaie de sălcii prind iarăși să îmbrace malurile, pân' aci dezvălite. În stânga, pe-o terasă verde, se văd liniile drumului de fier. Mai departe, o biserică își ridică peste copaci turlele-i nalte și strălucitoare. Iată-ne-n dreptul orășelului Corabia, sentinelă dunăreană așezată-ntre măguri, port însemnat, legat de inima țării printr-o linie ferată. Ceva mai la vale e satul Siliștioara, în fața căruia s-a așternut peste Dunăre podul de vase, pe care-a trecut armata română în câmpiile Bulgariei în ziua de 20 august 1877.
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Șiliștioara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De jos, din marginea satului, ruinele unei cetăți romane le spuneau din ce viță își trag neamul; iar în fața lor, peste zăvoaiele de plopi și sălcii de pe malul Dunării, se întindea câmpia, pe care, cu trei sute de ani înainte, Mihai Viteazul, spărgând duiumul oștilor turcești și, ca o vijelie năprasnică, spulberând steagurile verzi de pe pământul țării lui, gonea dâra de sânge și de turbane risipite până-n văgăunele Balcanilor.
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Desa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Latinitatea dacilor o recunoaște Traian: "Mă întorc în țara străbunilor mei," spune acesta, trecând Dunărea, ca să-i înrobească.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Călătoriile în pământul românesc încep abia de la sfârșitul veacului al XIV-lea. O observație preliminară: de ce înainte de 1389 nu-s călători cari să fi străbătut țara noastră și să fi lăsat o descriere a acestei țări? N-ar fi o pagubă esențială dacă n-am cunoaște unele din scrisele călătorilor din veacul al XVII-lea și al XVIII-lea, pe când, dacă am avea pentru anii 1350, ori pentru o dată din secolul al XIII-lea, lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos extraordinar, dat fiind că primele documente privitoare la Țara Românească, scrise în limba latină și mai târziu în slavonă, sub influența vecinilor de dincolo de Dunăre, bulgari și sârbi, dar mai ales sârbi, sunt abia de prin anii 1370, iar, în ce privește Moldova, documentele, afară de anume legături cu străinătatea, sunt încă mai recente.
începutul de la Istoria românilor prin călători de Nicolae Iorga (1921)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă ostașilor români
Juni ostași ai țării mele, însemnați cu stea în frunte!
Dragii mei vultani de câmpuri, dragu mei șoimani de munte!
Am cântat în tinerețe strămoșească vitejie,
Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie
Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume
Dus pe Dunărea în Marea și din Marea dus în lume!
Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare,
Vin cu inima crescută și cu sufletul mai tare,
Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în față,
Voi, nepăsători de moarte, dispretuitori de viață,
Ce-ați probat cu-avântul vostru lumii pusă în mirare,
Că din vultur vultur naște, din stejar stejar răsare!
(...)
poezie clasică de Vasile Alecsandri din volumul Ostașii noștri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândria de a fi român
Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port și eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.
Să fiu mândru că-s român
în țara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpați, Dunăre, mare.
Pe munți vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.
Din bătrâni am învățat
să-mi iubesc neamul și glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Țara mea poem diamant
Aceasta-i
patria mea,
cu munți semeți,
ape limpezi și adânci,
păduri străvechi cu copaci înalți,
câmpii întinse și bogate,
dealuri, râuri, Dunărea...
Aici este
România.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea e limba noastră,
Munții dacilor și Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Țara mea e limba-n care
Scriu și sufăr și vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alții o tocmesc.
Țara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Țara mea e mult mai mare.
Țara mea-s tata și mama
Și copiii. Vă implor,
Înjurați, dar țineți seama:
Nu mă înjurați de dor,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pe malul Oltului
Pornind din Lotru spre Cornet,
Șoseaua urcă-ncet... încet...
Ținându-se parcă de mână
Cu linia ferată,
O vecină,
Ce-i pare totuși o străină,
Fiindcă nu seamănă cu ea,
O biată bătrână șosea
Banală -
Dar națională!...
Șoseaua urcă-ncet, ca de-obicei,
Proptindu-se doar în copacii ei...
Urcă tăcută
Și timidă
Ca o omidă...
În timp ce linia ferată
Urcă țipând,
Parcă-ar fi beată,
Ca și locomotiva "Malaxa",
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dunărea și Oltul
Dunărea vorbea cu Oltul:
Tu, copile drag al meu,
Zbuciumat tu vii la vale
Tulbure mereu
Plouă mult la voi la munte,
Sate și câmpii de-neci,
Ori ți-e firea ta de-a rupe
Maluri pe-unde treci?
Rup și maluri câteodată
Și fac holdele de pier,
Iar când plouă mult la munte
Cap de om eu cer.
Dar nu-i asta, maică sfântă,
Nu de asta-s tulburat,
Ci de câte văd mi-e milă,
Maică, și-i păcat!
Tu, pe unde-alergi prin lume,
Vezi și țări și munți frumoși,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am născut în România
M-am născut în România,
Țara unei guri de rai,
Unde Miorița-și plânge
Oful pe-un picior de plai.
M-am născut în România,
Țara Munților Carpați,
Cu-ale lor creste semețe
Și păduri cu brazi înalți.
M-am născut în România,
Cu podișuri și câmpii,
Râuri, Dunăre și Mare,
Aur și-alte bogății.
M-am născut în România,
Într-un sat ca multe alte,
Cu oameni de omenie,
Cum sunt oamenii la sate.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Andrița
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa.
citat din Henri Focillon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Dunăre și țări, dar cu o relevanță mică.
Jurământ
Scăldat în lapte de zâne,
născut din acest pământ,
cu sabia la plug arând,
am apărat hotarul sfânt.
De hoarde barbare călcați,
care pe aici au trecut,
le-am dat și apă și pâine,
dar țara nu ne-am vândut.
Tisa, Dunărea și Nistru
vorbesc istoria nescrisă
de care mulți nu vor să știe,
dorința lor a fost prescrisă.
M-am ridicat din țărână,
oștean al țării am fost și sunt,
istoria o port în minte
și n-am să uit de jurământ.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prutule
"Prutule a Țării punte,
Curgi agale de la munte.
Ești al Dunării mic frate,
Dar, ne tai, pe viu, deoparte,
Dureros, în jumătate
Ducând lacrima furată
Pân-la marea cea sărată...
Râule, curgând la vale,
Cunoscut-ai multă jale
Două veacuri de dezbin,
Lupte, foamete și chin
Al Moldovei greu destin...
Râu-pârâu, n-ai mal abrupt,
Însă, glia, tu, ne-ai rupt,
Iar străinii s-au înfrupt.
Mâini vrăjmașe te-au hoțit
Pe români i-au despărțit...
[...] Citește tot
poezie de Vlad Mischevca din revista "Literatura și Arta", nr. 37 (3550) (12 septembrie 2013)
Adăugat de Vlad Mischevca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde e mormântul lui Bălcescu?
Fiecare bob de grâu din țara mea e rodit din
Bălcescu.
Fiecare fir de praf din țara mea se numește
Bălcescu.
Zâmbetul lui lucește în fiecare atom de lumină,
Vocea lui Bălcescu murmură în Dunăre, în Argeș,
în Olt, în Prut.
Plămânii lui sunt găuriți de fiecare picătură a
ploii de toamnă.
Inima lui nuntește cu-a lumii mireasă.
Și renaște în fiecare fir de iarbă primăvăratecă,
Soarele și Luna îi tot țin cununa.
Munții cădelnițează și azi pentru vânzătorul de
ciuture,
Păsările-i cântă-mpreună cu Iancu,
Stelele sunt aprinse din speranțele lui.
poezie clasică de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Dunăre și țări, adresa este: