Citate despre Egipt și monarhie
citate despre Egipt și monarhie (inclusiv în versuri).
Arta înseamnă între altele și memorie. Admirăm regina Nefertiti nu numai pentru că e o frumoasă persoană, ci și pentru că prin ea imaginația noastră reconstituie vechiul Egipt, vechea sa civilizație, vârsta noastră, dându-ne fiorul eternității!
citat celebru din Marin Preda
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărțile pe care le citim trebuie alese cu mare atenție, pentru că pot fi, cum a scris un rege egiptean pe biblioteca lui, "Medicamentele sufletului".
citat din Oliver Wendell Holmes Sr.
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul ne desparte pe tine și pe mine: distanța, oamenii, viața și poate și destinul. Ți-aduci aminte? Ca să-l cunoască pe Cesar, Cleopatra, însoțită de un singur credincios, a trecut marea cu barca, înfruntând-o, s-a lăsat înfășurată într-un sac ordinar și dusă pe umeri în palatul lui Cesar, fără ca nimeni să-și închipuie că într-un țol purtat pe umeri regina Egiptului vine să-l vadă pe Cesar.
citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Mademoiselle Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cleopatra, regina Egiptului
Regina, de o frumusețe sclipitoare,
Plăcută de atâta omenire,
Feblețea ei n-a fost întâmplătoare,
Prin caracter, a semănat iubire.
madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antonio, împărat roman
Antonio, împărat roman vestit,
Îndrăgostit lulea de o regină musulmană
Și ea se știe, l-a iubit,
Celebra Cleopatra, frumusețe egipteană.
madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ozymandias*
Am întâlnit un peregrin de pe-un meleag străvechi, plin de istorii,
Care-a spus: " Se văd în aerul deșertului, fierbinte și uscat,
Două picioare enorme văduvite de bust, la intersecție de teritorii.
Și-alături, un chip aspru, jumătate-n nisipul galben scufundat,
Cu buze zbârcite,-al cărui rânjet de stăpân nemilos al vânătorii
E mărturie că sculptorul a știut să-i citească patimile lămurit
Patimi care parcă-s vii și astăzi, înscrise-n piatra fără viață,
El a simțit mâna care le-a urmat porunca și inima care le-a hrănit.
Iar pe soclu se deslușeau câteva cuvinte, peste veacuri soli:
"Eu sunt Ozymandias, rege peste-a tuturor regilor aroganță:
"Priviți, Eroi ai zilei, tot ce-am făcut și simțiți-vă mărunți, ridicoli!"
Nimic nu dăinuie. În jurul ruinei colosale, ca o condamnare,
Uscate de soarele încins și de pecinginea a fel de fel de boli,
Se-întind mai uniforme ca uitarea nisipurile până dincolo de zare.
[...] Citește tot
poezie clasică de P.B. Shelley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărțile pe care le citim trebuie alese cu mare grijă, pentru ca ele să fie, așa cum a scris un rege egiptean în biblioteca sa, "medicamente ale sufletului."
citat din Paxton Hood
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi cunoaștem puțin despre originile muzicii. Sculptura egipteană ne prezintă un număr destul de mare de instrumente; am exhumat o serie de morminte ale regilor. Muzeul Luvru posedă flaute vechi de 15 secole înaintea erei noastre, tobe - fără îndoială - ceva mai puțin vechi, apoi trei harpe, dintre care una, cea mai completă și mai elegantă, s-a păstrat ca prin miracol. Din nefericire însă, niciun papirus, niciun bazorelief, nicio inscripție nu dezvăluie secretul cantilenelor redate de aceste flaute, ritmul acelor tobe, acompaniamentul harpelor. În zadar am întreba obeliscul din Piața Concordiei - acest contemporan al lui Moise - care a auzit asemenea cantilene, căci el rămâne mut.
Charles-Marie Widor în Initiation musicale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisicele
Cu ochii fosforescenți și oblici
Ramați în cearcăne de aur -
Ca niște scumpe amulete -
Cavoul negrelor regrete...
Voi, preotese egiptene,
Sfidând stăpânii printre gene,
Visați mereu la cerul maur...
Visați berberii și efebii
Cum în cântări vi se prosternă;
Pe fondul albei piramide,
Visați reginele livide,
Cu ochii înegriți de kohl,
Cu umerii și gâtul gol;
[...] Citește tot
poezie clasică de Claudia Millian-Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curaj, o, rege al lacedemonienilor...
Cratesicleia nu putea accepta
ca oamenii să-i vadă lacrimile sau suferința:
pășea tăcută și demnă.
Chipul calm nu trăda nimic
din agonia și durerea ei.
Dar chiar și așa, pentr-un scurt moment nu s-a putut stăpâni:
înainte de-a se îmbarca pe oribila navă cu destinația Alexandria,
și-a dus fiul la templul lui Poseidon,
și-ndată ce-au rămas singuri
l-a îmbrățișat cu blândețe și l-a sărutat
(el era "într-un mare necaz," spune Plutarh, "foarte zdruncinat").
Dar caracterul ei puternic a învins;
recăpătându-și echilibrul, magnifica femeie
i-a spus lui Cleomenes: "Curaj, o, rege al lacedemonienilor!
Când ieșim afară de aici
nimeni nu trebuie să ne vadă plângând
sau comportându-ne-n vreun fel nedemn de Sparta.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metafora regelui ca păstor al poporului său provine din Egiptul antic. Probabil că acest obicei se datorează faptului că fiind proaste, tandre, gregare și ușor de adus în stare de panică, societățile formate din oi seamănă cel mai mult cu cele umane.
citat din Northrop Frye
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Egipt și monarhie, dar cu o relevanță mică.
În Sparta
El nu știa, regele Cleomenes, el nu îndrăznea
el chiar nu știa cum să-i mărturisească mamei sale
o asemenea cerere: condiția lui Ptolomeu, pentru
garantarea tratatului, era ca ea să meargă în Egipt
și să rămână acolo ostatică
fapt foarte umilitor, chiar necuviincios.
Iar el trebuia să-i spună asta, însă ezita,
rostea un cuvânt sau două și se oprea.
Dar magnifica femeie l-a înțeles
(auzise niște zvonuri despre acel impas)
și l-a încurajat să-i vorbească deschis.
Și a râs, spunând că desigur va merge acolo,
fericită că la vârsta ei înaintată
mai putea fi încă de folos Spartei.
Cât despre umilire nu o atingea în nici un fel.
Desigur, un parvenit ca acel Lagid
nu avea cum înțelege spiritul spartan;
ca urmare, cererea lui nu putea umili
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremea
era a războiului cu oști
dar regii se luptau și cu vorbe
căutau să
- și în
frunte adversarul prin scri
sori dibace - cuprinzând o sfidare
sau o
cimilitură încâlcită - răspunsul salva
faima regelui și a întregii țări
erau vremurile celor care citeau
ciudatele cărți rămase din cele mai vechi timpuri
a marilor învățați vrăjitori
& trimisul etiopiei în numele regelui
l-a poftit pe faraonul egiptului să bea
toată apa mării să o soarbă
așa salină cum era
era o
ofensă care trebuia să ducă la pierderea
unor capete dacă nu se găsea
un răs
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casabianca
Băiatul stătea pe puntea-n flăcări mari, o mie;
Coechipierii-n viață fugiseră niște bieți vătui;
Focul mistuia epava-n marea bătălie
Și-și revărsa lumina peste oamenii morți din jurul lui.
Frumos și strălucitor, niciun pas nu dădea-napoi,
Parcă era stăpânul pălălăii enormă;
O ființă dintr-un sânge nobil de eroi,
O mândră, deși copilărescă formă.
Flăcările creșteau tot mai înalte el aștepta
Ca tatăl să-i permită să părăsească vasul;
Tatăl, care sub punte-atunci tocmai se sfârșea,
N-avea cum fiului să-i audă glasul.
Striga-n mijlocul incendiului: "Spune, tată, spune,
Nu-i așa că mi-am îndeplinit datoria pe deplin?"
El nu știa, dar căpitanul zăcea ars cărbune
Și nu-i putea răspunde, el fiindu-i Styxului vecin.
[...] Citește tot
poezie de Felicia Hemans, 1793 -1835, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Egiptul antic
Faraonii falnici, cu domnii mai vaste
Și-au găsit odihna în morminte caste.
Piramide-n piatră, se-ntorc după soare,
Pomenind apusuri cât mai legendare.
Trudit-au cu toții, fost-au ca-n sclavie,
Săltând cu sudoare, leagăn de mumie.
A Regilor Vale-nchide-n hipogee,
Morminte săpate în stânci, ca-n tranșee.
Ițit printre dune, Sfinxul stă la pândă
Soarele îl arde, parcă-i la osândă.
Animal himeric cu priviri candide,
Străjuiește lumea dintre piramide.
Temple uriașe, slăvind Zeul Soare,
Sprijin în coloane au dintr-o suflare.
Și s-au scris istorii din blocuri de piatră,
În Egiptul antic, a Nilului vatră...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renegatul propriilor vise
Câtă poezie-am strâns pe rafturi
Scriu, tipăresc și-acum mă uit la ea
Să fac o ladă de metal cu afturi
Și să m-ascund în'untru de-aș putea
Când mă gândesc, atâtea manuscrise
Plătindu-le tot eu la tipograf
Le văd acum umplându-se de praf
Sunt renegatul propriilor vise...
În fața mea, deschisă o răscruce
În care să mă pierd ca anonim
Jucând cu sala goală, orice mim
Mai grea își simte propria lui cruce
Voi coborî în mine printr-o trapă
Voi sparge și voi zgâria oglinzi
Suflete al meu cât mai cuprinzi
Nălucirea ciutelor în apă!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul VI
"De când întoarse Constantin acvila
din nou spre estul unde-a fost urmat
pe-acel ce-i smulse lui Latin copila,
doi secoli și mai mult vulturu-a stat,
extremul Europei apărându-l,
vecin acelor munți de-unde-a plecat,
din mână-n mân-a lumii sceptru dându-l,
subt umbra sfânt-a aripilor lui;
și-așa veni și-n mâna mea, cu rândul.
Eu sunt Justinian și cezar fui.
și-amorul prim ce-l simt mi-a dat putință
să scot ce-absurd și gol în legi văzui.
Ci,-acestui lucru pân-a-i da ființă,
credeam că-n Crist e numai o natură,
și-aceasta-mi fu mult timp a mea credință.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, sfânt locaș
O, sfânt locaș de îndurare,
din nou la ieslea ta ne-alini.
Pământu-ntreg e-n sărbătoare...
Podoabe, cântece, lumini...
Se-aprind făclii... E masa plină.
Tradiția își face vad.
Încep colindători să vină.
Se strâng copiii lângă brad.
Petrece lumea... râde, cântă...
și toți un strai mai bun și-au pus.
E doar Crăciun, e noaptea sfântă!
Dar unde, unde e Isus?...
O, sfânt locaș de umilință,
când toți din tine-un basm își fac,
câți mai păstrează cu credință
mesajul Prucului sărac?
*
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare
E-un bulgăre aprins, de la frecare
prin aruncare, dintr-un început.
E doar un astru, dintre miliarde-n nevăzut...
El este pentru noi, o piatră de încercare.
Ca o-ntâmplare ne-a aruncat pe-a sa orbită
la o distanță regulamentară
ce ne-a permis, o evoluție elementară
la care-i suntem "pic" și singura ispită.
Este-o explozie de hidrogen în heliu
cu colosale emanații în cald și în lumină...
O zi, sleit se va epuiza... n-am vrea să vină!
Nefericiți, ne vom preface într-un... miceliu.
E-o sursă nesfârșită, de plăcerea zilei,
este splendoarea de mister ce nu-l cunoști...
Ochi, să-l privească au geniile, nu agnoști,
dar dăruirea-i echitabilă, reginei și umilei.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbare la piramide
Ce albastru este cerul
Ce frumoasă este marea
Ce adânc este misterul
Ce acut simțim chemarea.
Piramidele ne-așteaptă
De mai multe mii de ani
În deșert, cu fruntea dreaptă,
Fără teamă de dușmani.
Le privim cu încântare
Și ne cățărăm pe ele;
Ești un pic cam temătoare
Și-ai picioarele cam grele.
Precaut, te țin de mână
Nu cumva să te împiedici
Și mă uit ca într-o fântână
Drept în ochii tăi magnetici.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (17 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Egipt și monarhie, adresa este: