Emil Boc şi plâns

Traian Băsescu la Divertis

Recunosc că am scris odată, într-un loc,
Că, după Stolo, vei plânge pe umărul lui Boc;
Să plângi, nicicum nu mi-am dat seama,
Pe umărul lui Tony, după mama.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsescu (are un nou sprijin)

Stolo-nbraţe-am să te strâng
Că ţi-ai găsit la Eu-Ro un loc.
De-aci-nainte am să plâng
Pe umărul lui Boc.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scuze pentru ligamente

Ici românii plâng cu foc,
colo liceenii zac...
Unii au căzut la BOC,
alţii au căzut la BAC!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Janet Nică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsescu a plâns pe umărul lui Stolojan

Băsescu - primul om din stat,
La sentimente ne uimeşte:
Cu Stolojan a lăcrimat...
Cu Boc pesemne că "boceşte".

epigramă de Nicolae Bunduri
Adăugat de Nicolae Bunduri
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preşedintelui (după căderea guvernului Boc I)

Vreo trei bătrâni, şi prunci de grădiniţă,
Nişte vădane, şi femei cu soţ,
L-au plâns, când a rămas fără şuviţă;
Dar azi, când a rămas şi fără moţ?

epigramă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fraţi creştini democraţi

Suspendat pentru a doua oară
Doresc să plec din ţară,
Merg în insulele Caraibe,
Să iau piraţi şi blugi, multe.
O să vin cu alţi fraţi
Că voi n-aţi fost buni argaţi,
Vasile, tu mergi ca să vinzi pene,
Videanu să dea apă la balene,
Pe oltean îl las la capre
Că se pricepe la muls lapte.
Restul de ciocoi îi las lui Boc,
Poate o avea cumva noroc
Să prade Roşia Montana,
Care se plânge, sărmana,
Ce se face cu atâta aurărie
Când ţara e în sărăcie.
Sunt deocamdată, comandant,
Pe nava mea, amiral pirat.
Iar voi, Antonescu, Ponta şi alţii
Mâncaţi-vă precum fraţii,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele şapte bătălii de pe Golgota

Să cânte strunele-ncordate!
Fanfarele să sune greu!
Din piepturile-nflăcărate
a fiilor lui Dumnezeu.

Să crească imnuri ne-ntrerupte,
o slavă fără de hotar
a celor şapte grele lupte
ce-au frânt Infernul pe Clavar!

I. Lanţurile

Era o zi scăldată-n soare.
Pe deal, prin pietre şi butuci,
între ostaşi cu coif şi zale,
treceau trei oameni sub trei cruci.

Trei osândiţi, spre trei morminte.
Dar fiecare c-un destin.
Şi sângele curgea fierbinte,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!