Emil Cioran despre moarte

Sinuciderea: să murim înainte de a muri.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

moarte (vezi şi deces)

Moartea e savoarea existenţei.

definiţie celebră de Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Constantin Zăvoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul acceptă moartea, dar nu ceasul morţii. Să mori oricând, numai când trebuie să mori nu!

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de krisztina_monik
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să mor, dar de atâta moarte nu mai am loc.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi am vrea să murim fără să existe moarte.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte – Faţă de totul morţii, nimicul vieţii este o imensitate.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea n-are sens decât la oamenii care au iubit pasionat viaţa. Să mori, însă, fără să ai de ce să te separi?! Detaşarea este atât negaţia vieţii, cât şi a morţii. Cine a învins frica de moarte a învins şi viaţa. Căci ea nu este decât un alt cuvânt pentru această frică.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e prea plină de moarte pentru ca moartea să-i mai poată adăuga ceva.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anticii ştiau să moară. Cu ei a apărut în lume dispreţul pentru moarte, dar un dispreţ din cunoaştere. A te ridica interior la un nivel superior morţii a fost idealul constant al înţelepciunii lor.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa oricărui om de viaţă interioară este să-l găsească moartea viu, nu jumătate mort.

Emil Cioran în Singurătate şi destin (25 februarie 1931)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anticii ştiau să moară. Cu ei a apărut în lume dispreţul pentru moarte. Dar un dispreţ din cunoaştere. A te ridica interior la un nivel superior morţii a fost idealul constant al înţelepciunii lor. Pentru noi moartea este o surpriză dureroasă şi înspăimântătoare. De aici, frica şi dramatismul. Nici un antic n-a fost surprins de ea, şi astfel şi-au permis un surâs la apropierea ei, de care nu ne putem decât mira. Ei s-au lăsat convinşi de inevitabilul morţii în aşa măsură încât şi-au construit o întreagă artă de a muri, care, oricât am cunoaşte-o, nu ne poate fi de nici un folos.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sexualitatea fără ideea morţii e ceva înfiorător şi degradant. În braţele femeii, deschid sicrie de azur.

Emil Cioran în Revelaţiile durerii
Adăugat de Constantin Zăvoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mori, însă, fără să ai de ce să te separi?! Detaşarea este atât negaţia vieţii, cât şi a morţii.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să învăţăm a muri mai rar.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor (1936)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să învăţăm a muri mai rar.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fanatism

Fanatismul e moartea conversaţiei.

definiţie celebră de Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura s-a arătat darnică numai cu cei pe care i-a scutit de obsesia morţii. Dacă-i firesc să mori, nu-i deloc firesc să zaboveşti asupra morţii.

Emil Cioran în Eseuri
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem născuţi pentru a muri.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de beldy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi începi viaţa cu sentimentul morţii, ajungi să-ţi pară înaintarea în timp un drum spre naştere, un curs a rebours. Este ca un proces de recâştigare şi de refacere a etapelor vieţii. Mori, trăieşti, suferi şi te naşti, ar fi momentele acestei evoluţii răsturnate. Sau este o altă viaţă care se naşte pe ruinele morţii? Să simţi adică nevoia să iubeşti, să suferi şi să înviezi, după ce ai cunoscut moartea în tine. Nu există altă viaţă, decât după ce-ai trecut prin moarte. De aceea sunt transfigurările atât de rare.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În teorie, îmi pasă la fel de puţin că trăiesc ori că mor, în practică, sunt muncit de toate spaimele ce cască un abis între viaţă şi moarte.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!