Eugen Jebeleanu despre oraş

Visele oraşului

visează-acum oraşul
vise
născute din Durere sau
din Bucurie,
căci şi una,
şi cealaltă visează...
Senină,
Bucuria vrea să zămislească prunci...
care să-i semene,
în vreme ce Durerea,
chimonosită de atâtea chinuri,
să nască vrea
prunci mai frumoşi decât amara-i fată...

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş da foc...

Aş da foc acelui oraş,
dar mai înainte aş striga "-Ieşiţi din case!
Însă nu luaţi nimic cu voi!"
Şi aş sta nemişcat - umbră
şi semn al luminii,
văzînd cum oamenii
ies fugind îmbrăcaţi numai în piei
în propriile piei,
cum îşi părăsesc înaripaţi
mobilele de care sînt legate atîtea certuri,
bucătăriile de care sunt legate atîtea lipsuri,
plictiseala aceloraşi pereţi care se confruntă
bibliotecile mici necitite din lipsă de timp
şi timpul de culoarea
pîinii reci.

Zburaţi acum! - aş striga
suflînd să-i ridic
şi toţi ar zbura
fără să se mai uite înapoi.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul ARMA SECRETĂ- 1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea soarelui

( Speranţele aleargă cu pumnii strânşi la tâmple.
speranţele se-ntreabă din ochi: Ce-o să se-ntâmple?
speranţele ducându-şi la buze-un deget pal
se-ndepărtează...
--- Taci!... )

Ca un pumnal ce sfâşie o piele,
un avion alunecă pe cer.

Opt şi un sfert!
Mai mult nici o secundă.

Un trăsnet!
Deodată, toate ceasurile-au stat,
cu limbile-ngheţate ca-ntr-o gură
încremenită.

Timpu-a murit.

Cine dărâmă

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşitul zilei

5 august 1945

Se înserează. Zi fierbinte, pleacă!
Desculţă, umbra de pe munţi coboară
şi-ţi tot coseşte pletele de foc.
Fugi, zi fierbinte, fugi!... Coboară, seară...

Fierbinte zi, infern portocaliu,
pecetie curgând pe-oraşul leoarcă
de năduşeală, du-te... Soarele în mare
şi-afundă şi el răsturnata-i barcă,

din care --- sfârâind pe mute ape
ce-ncep să-nvie-ncet ca nişte plante
de arşiţă culcate --- se răstoarnă
poveri, poveri de-aprinse diamante...

Printre coline-oraşul stă privind...
O mamă e oraşul ce priveşte
şi vrea să vadă totul... Iată unul

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea şi somnul

Dorm oraşele lumii... satele lumii dorm...
Dorm
cu nările-n somn dilatate
de-nnebunitoarea duhoare-a cadavrelor,
cu coastele frânte de bombardamente,
cu chipul sfâşiat de reflectoare...

Se-ntorc gemând în somn
şi căutând un adăpost mai bun
decât sub casca infernală-a cerului
se-ntorc gemând şi dorm
înnăbuşindu-se
cu capetele-n grote de beton,
asupra cărora se prăbuşesc,
ca pe capacele
a mii şi mii de mari sicrie-ncălecate
munţi grohăind.

Au mai rămas pe străzi
doar felinarele,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!