Citate despre Europa și Viena
citate despre Europa și Viena (inclusiv în versuri).
În Europa, fericirea se termină la Viena. Mai departe, nenorocire peste nenorocire, dintotdeauna.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi, ca popor, am fost dintotdeauna în Europa. Iar dacă n-am fi fost noi, s-ar fi învățat Coranul la Viena.
Nicu Constantin în Interviu 2009
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Viena
- Viena este poarta spre Europa de Est.
definiție de Niki Lauda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ajungi pe aerodromul de la Băneasa, poți vedea, sub hangarele lor de beton, aparatele celor două mari companii ce leagă Bucureștiul de restul Europei: Air France, spre Paris, și compania poloneză Lot, spre Mediterana sau Baltica. Căile ferate se depărtaseră de aceste trasee istorice, în schimb rețeaua aeriană a revenit la ele, iar Bucureștiul și-a reluat locul ocupat de veacuri, la întretăierea drumurilor ce leagă vestul de est, de la Viena la Constantinopol, și nordul de sud, de la Stockholm și Varșovia la Atena.
începutul de la București de Paul Morand (1934), traducere de Emanoil Marcu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi face din Linz capitala culturii mondiale. Voi aduce aici cele mai frumoase tezaure ale Europei, astfel că vienezii, care sunt niște nerecunoscători, vor avea impresia că trăiesc într-un oraș părăsit.
Adolf Hitler în conversație cu Karl Kershner (martie 1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Europa și Viena, dar cu o relevanță mică.
Evreul care la Viena, de exemplu, este numai tolerat, decide soarta întregului Imperiu prin potența sa financiară. Evreul care, eventual, nu are niciun drept în cel mai mic stat german, decide soarta Europei. În timp ce corporațiile și breslele refuză să accepte evrei, sau încă nu au adoptat o atitudine favorabila față de ei, temeritatea industriei batjocorește temeritatea instituțiilor medievale.
Bruno Bauer în Problema evreiască
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lecția de geografie
Noi doi suntem ca și când ar veni, la Paris, un boșiman
să discute, cu un eschimos, despre vreme. Tu ești dusă
cu pluta pe toate râurile din Europa și din alte cinci continente
iar eu trag targa pe uscat. Tu ai toate
regretele din lume și pe mine mă doare
de lume unde nu pot spune-n poem.
Ție-ți plac perdeluțele roz și mie mi se fâlfâie.
Asta nu e viață, care ne-a adus pe noi laolaltă,
ci un șofer beat plecat spre Cancun și ajuns la Calcutta!
Aș vrea să fie limpede, limpede. Limpede!
Nici un dulce din lume nu va stinge, vreodată,
amarul din noi: numai o clipă privindu-ne, cei mai mari cofetari
italieni și turci își vor frânge mâinile a neputință
și se vor împușca în cap, cu gloanțe de plumb.
Noi doi suntem ca și când ar veni, la Viena, un boșiman să discute,
cu un eschimos, despre vreme. Ca și când cei doi ar supraviețui
numai și numai conversând despre ploaie! Noi doi
suntem ca și când, la Berlin ori aiurea, un boșiman și un eschimos
[...] Citește tot
poezie de Adrian Suciu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maestrul
când să se miște spre europa
de vest miliardele de chinezi
parcă vor zice: noi
vom fi o dominație blândă blândă blân
dă de ce
să vă sinucideți în masă? ei
încearcă acum să explice că în austria aia cum groenlanda
la viena sau
la roma sau la paris sau madrid sau ber
lin capetele încoronate din acuarele
le lui
tzî bai shi
vor atinge de
cent
cel puțin o sută de ani de plăcere sex
uzuală a tușei
puțin răgușită puțin
săpată adânc la
licitații de h
artă... a lumii
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgic clasicism
Privește în jos peste monoclu, cu palma la lavalieră,
Cadranul ceasului, cu lanț din buzunar de vestieră
Și se îndreaptă, dos arcat, semeț, stăpân pe auditoriu
Dintre amici, ce-i urmăresc un gest subtil, premonitoriu,
Apoi își drege glas un pic, din guturalul sacadat
Și-și spune clar, cu voce calmă, precis și fără răspicat,
Părerea sa despre onoare, din țara sa, ce-i afectată
De un început de mojicism proletarist și judecată
De-o pierdere de bunul simț, de manierele alese,
Ce tot încep să se strecoare printre jurnale noi, să pese
La Europa dinspre vest, ce-a fost odată loc de școală
De franțuzism, dans vienez și acum presimte, ca o boală,
Ce infectează dinspre ruși, c-o seceră și c-un ciocan
Și prinde, vezi, printre vecini, la sud Carpatico-Balcan...
E-un pic de tremur în vocale, ca de-un pierdut ireparabil,
Ce mintea sa, de gentleman, găsește sigur lamentabil
Și încearcă o previziune, ce ascunde în parte în conștiință,
Spunând doar că popor începe să-și piardă-ncet a sa credință!
Se uită cald la cei din jur și parcă îl trece un fior,
Că se va pierde o zi de toți, așa cum sunt, 'ntr-un viitor...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peut-être
orice întoarcere în trecut este imorală
îmi amintesc
pajiștea pe care pășteau cei șase viței de lapte și tu le mângâiai cornițele
apoi vacile soarelui
împușcate
două piane aduse în căsuța din vârful muntelui
de-a-nspinarelea
8 km
pe drumul de arsă piatră pregătit de însuși beethoven
ca și cum ar fi trebuind să concerteze ori să-l întâmpine pe napoleon
în amurg
deja vu
din viena fără vină
retrăiesc un trecut profund imoral
prea bine
au dispărut numele noastre scrise pe frasin
sunt amintirea numelui tău
spuneai
șirul tău de vieți suprapus peste viețile mele suprapuse
aidoma
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei trecătoare
Așa în trecere eu am văzut
O-nfățișare dureroasă ce-a căzut,
Ea îmi păru cu mine rudă
De Dumnezeu adusă -
Dar a trecut și-a dispărut.
Așa în trecere eu am văzut
O-nfățișare dureroasă ce-a căzut,
Și m-a lăsat înmărmurit,
De parc-aș fi recunoscut
Iubita ceea din trecut
De-ar fi aici, dar a tăcut.
Comentarii
"Unei trecătoare" este o poezie mai puțin cunoscută a lui Georg Trakl, care nu a fost autorizată de el și nici nu a fost introdusă în vreuna dintre cele două cărți ale sale ("Poezii" și "Sebastian în vis") cu toate că a apărut, totuși, în 1909 în "Neuen Wiener Journal" nr. 5744 și în nr. 242 din revista "Salzburger Volksblatt".
Trakl creează aici tema unei întâlniri întâmplătoare cu o persoană care este apoi stilizată o iubire inaccesibilă.
Spre deosebire de Petrarca, cel care a dezvoltat această temă ca model pentru literatura europeană în "Canzoniere", Trakl rămîne la o întâlnire care se încheie la timpul trecut și relativizând în subjonctivul "de parcă". Această clasificare este întărită în mod semantic de definiția "din trecut" și de încălcarea trecutului simplu al întâlnirii prin recurgerea la "Iubita ceea din trecut / De-ar fi aici, dar a tăcut".
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alienare (versuri)
Sigur, iubita îmi spune
Ești un nimeni,
Sunt un nimeni,
Dar de unde vine vocea iubitei?
Iubita este în vinele mele albastre,
Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic,
De când m-am născut știam că sunt un nimeni,
Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu,
Ești un nimeni îmi spune norul plutind precum albușul
În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann,
Iubita este un bărbățel în chiloți, nu vă speriați, ea nu este femeie,
Ea este tot ce nu a fost feminin niciodată, ea nu este din coasta
Bietului Adam, este o mult mai veche ființă, fosila pe care noi
N-o vom găsi niciodată și leagă maimuța de om, ca răspuns
La-ntrebarea pusă de Domnul.
***
Eram păgân, aveam un munte,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viață)
De vei citi aceste versuri,
Vei înțelege foarte mult,
Vei ști că dragostea de mamă,
E prea puțin, un... cult.
Când îți văd privirea tristă
Și pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesnește
Și deodată nu-mi mai bate.
Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi șterg fruntea și obrazul
Și-ncercând să-ți fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?
Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îți stergi ochii cu năframa
Și c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Europa și Viena, adresa este: