Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Fănuș Neagu despre suflet

Femeile sunt întotdeauna un măr al discordiei, mărul păcatului, dar și un soi de bucurie al sufletului bărbatului.

citat celebru din (1997)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Frumosii nebuni ai marilor orase" de Fănuș Neagu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.

Pentru mine, limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet.

în Întâmplări aiurea și călătorii oranj
Adăugat de GabicoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dansator și cântăreț, în egală și drăcească măsură, Nicu Constantin pune în oameni bobul sau scânteia de fericire din nimic, sublima clipă în care sufletul atinge, poate, perfecțiunea verbului a fi...

în La 50 de ani de carieră a actorului Nicu Constantin
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se zice, da eu nu cred, că atunci când izbutesc să înșele pe careva, de bucurie, morții aruncă pe uscat un galben și-l găsește unul din neamul înecatului. E un fel de răsplată: am luat un suflet, poftim banii, beți și voi să vă treacă obida.

în Îngerul a strigat
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e drag până în adâncul sufletului să mă consider purtătorul înaltei tradiții de cultură a cronicarilor și mai târziu a marilor prozatori: Sadoveanu, Rebreanu, Gib Mihăescu, Camil Petrescu etc. Pe de altă parte, toți tinerii scriitori, chiar și cei fără talent, au dreptul, chiar și obligația, să strângă o tufă de mărăcini în brațe și să o sărute ca pe o floare de cireș.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiecare om, camarade, și fiecare femeie, părerea mea, are o cutie secretă. Acolo e sufletul și moartea. Pui mereu pe fundul casetei sau între pereții ei, care-s făcuți din foiță de carne, și nu scoți, pentru că ți-e frică să dai la iveală. Eu am vrut să văd ce e înăuntru, ia să scot eu, zic, să pun pe masă, fapt cu fapt, să înșir toate porcăriile, să scuip pe ele și să torn în locul lor lapte dulce. Nu s-a putut, nu-ți dă mâna să scoți.

în Îngerul a strigat
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu știu să îndur, vârsta m-a învățat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziți când mă îngropați a doua oară în decurs de șase luni. Vă întreb: o faceți din pustiu sufletesc sau din cea mai elementară lipsă de conștiință profesională? Apoi, ce bucurie vă trezește suferința altora? Și, mai ales, pentru ce ne vreți dincolo de dincolo? Literatură nu citiți, prin urmare nici cărțile mele, la film nu mergeți, la teatru nici atât. Îmi închipui cu toată sinceritatea ca nici de urât nu ne urâți.

în Scrisoare către jurnalistul Marius Tucă (2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la suflet, dar cu o relevanță mică.

Un dulău lătră gros, hodorogit, între căpițele de fân, vulpea strănută, înveselită parcă de răgușeala dușmanului ei, se răsuci și dispăru în josul malului.
"Am scăpa-o se necăji Ene Lelea, dar mâine seară stau la pândă." Auzi țipătul prelung și straniu al unei păsări poposite în vărsătura Buzăului și se-nfioră. Sângele-i goni spre inimă, într-o zvârcolire dureroasă care se risipi în toate fibrele trupului, tulburătoare.
Pe urmă se simți ușor și dogorând și-i veni să râdă. Dinții îi luciră sub mustața blondă, albi ca și capacul tabacherii pe care-o învârtea uitat în mâini. Îi pătrunsese brusc o veselie neînțeleasă ca după o noapte de somn bun, și porni să dea ocol curții tăvălite în văpaia lunii, cu miile de lucruri care altădată nu atrăgeau luarea-aminte prin nimic, iar acum se impuneau ochiului, învăluite, într-un farmec aparte, duios, uimind sufletul și chemându-te să te apleci asupra lor, să le mângâi. Străbătu aria de-a curmezișul, fără o țintă precisă și auzind gălăgie în șopronul unde fierbea cazanul de țuică, se opri în dosul ușii vechi, afumate și aruncă o privire înăuntru printre două stinghii rupte.

în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Fănuș Neagu despre suflet, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info