Citate despre Fata Morgana și iubire
citate despre Fata Morgana și iubire (inclusiv în versuri).
Vedeniile unui îndrăgostit de... Fetească
I-apărea când era criță,
Fata cu... "frunza de viță",
Când golea și damigeana,
Mai zărea... "Fata Morgana"!
epigramă de Nicolae Precupețu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea fata morgana din deșertăciunea carnală.
aforism de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata morgana
prin sufletul tău zburdă căprioare de aer,
înflorește sângele voinicului
pe pajiști.
îndrăgostit fără aripi,
mă înalț cu gândul pe munți
pentru tine prințesă a pădurilor de zadă.
râuri cu văi curg printre dealuri,
n-am timp s-ajung în câmpie
unde înșelătorul miraj răsturnat în apă
apare din lanuri de aur dincolo de orizont.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (26 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești cea nouă?
Tu ești cea nouă, atrasă către mine?
Ca să încep, te previn că, în mod sigur, sunt foarte diferit de ceea ce presupui;
Oare crezi că vei găsi în mine iubitul tău?
Crezi că e ușor să mă faci să devin iubitul tău?
Crezi că prietenia mea îți va da deplină satisfacție?
Crezi că sunt statornic și credincios?
Nu vezi nimic altceva decât această înfățisare, acest calm și răbdător mod al meu de a fi?
Crezi că te îndrepți, pe un teren solid, către un adevărat ecou?
O, visătoareo, nu te-ai gândit că aș putea fi o Fata Morgana, o iluzie?
poezie celebră de Walt Whitman
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dor nebun
Nu te mai iubesc pe tine
cu sufletul eu am ce am
și dacă tac răsar rubine
primavara florilor pe ram
Cu sufletul eu am ce am
că trupul e fata morgana
în mâna ta eu înfloream
de setea ta se umple cana
Că trupul e fata morgana
și dacă taci răsar rubine
leacul meu și tot tu rana
nu te mai iubesc pe tine
Cu sufletul eu am ce am
leacule din neam în neam
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata Morgana...
Mă închid în carapace și-aștept să vină zorii
Și-mi trec pe dinainte crâmpeie iluzorii...
Eram Fata Morgana, tu încă nu m-ai prins,
Și alergam prin lanuri între real și vis...
Se deschideau prin grâne maci roșii înfloriți,
Noi culegeam petale ca doi îndrăgostiți...
Ai vrut să-mi dai buchetul cu roșu sângeriu
Eu m-am trezit din vise!... E toamnă și-i târziu!...
Și mă închid din nou, din nou, în carapace,
Dar gândurile mușcă!... Hienele vorace!....
De ce e toamnă oare... și macii s-au trecut?!
De ce-s Fata Morgana și-alerg spre asfințit?!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
dragostea mea
să-mi rămâi
aproape de suflet
și să mă aperi
de toate urgiile
unei lumi în care pășesc
fără vreun act de identitate
e soare pe câmpuri
și lumea devine toridă
tu să mă aperi
de fata morgana
ce încă valsează
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Fata Morgana și iubire, dar cu o relevanță mică.
Frumusețe?
Au cântat-o poeții, au blestemat-o înșelații... au protejat-o îndrăgostiții... au iubit-o pictorii și-au dezbrăcat-o sculptorii, apoi, în muzică, au cântat-o în forme atât de infinite, că mintea cu greu și-o poate, nu oricine permite. Frumusețea ca și iubirea adevarată, este o fata morgana! Cu cât te apropii de ele, cu atât devin mai frumoase și niciodată cu adevărat nu vei ajunge la ele, căci deșertul vieții le va înghiți! Si totuși...
Viorel Muha (septembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
DOAR UN COMENTARIU LA O POEZIE
Mi-s ochii triști, iubite, privirea-nlăcrimată,
Mă cauți și te caut... căci ne-am ascuns de noi
Și-un dor nebun prin gări și pe câmpii ne poartă...
Eu sunt Fata Morgana....,, de sâmbătă sau joi''...
Eu leac îți sunt durerii când vin să-ți mângâi părul
Și te înalț pe culmi în nopțile frumoase,
,, Iluzie ivită''.... ca să-ți astâmpăr dorul....
Rămân speranța ta....,, și-a zilelor rămase''...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectacolul vieții naște fior deplin doar atunci când melanjul sentimentelor se hrănește din iubirea plină de patimi și lipsită de haina cumpătării. Omul cât trăiește e precum un însetat în mijlocul deșertului - mereu alergând după fata morgana în speranța găsirii în mod miraculos a unei oaze de fericire. Rămănând apoi acolo prizonier ori din contra, alegând să plece spre alte zari, indiferent de consecințe... a iubi e modul perfect în care viața ne dă impresia că suntem stăpâni pe liberul arbitru al destinului.
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lunetistă
Am mâna și ochiul format,
pot să afirm fără să mă laud,
nimeresc drept în inimă sau în cap
de la orice distanță
rezonabilă,
pe timp de război
sau de pace,
dar și în vacanță -
niciodată n-am ratat
vreo țintă ascunsă
nici dragoste,
nici credință,
doar speranța,
fata Morgana,
de două ori m-a fentat.
poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naufragiu în cotidian
e dur, contondent peisajul,
de cum ies din casă
cotidianul mă lovește peste față,
mai rău ca prima palmă
dată din dragoste,
un șofer m-ar lua la bătaie
că nu l-am lăsat să treacă
peste un om,
o doamnă bine mă apostrofează
că am înjurat un câine,
un bețiv
mă ceartă că nu merg
la biserică sistematic,
analfabeți așteaptă în stradă respectul
social,
oameni cu ochi de animal
așteaptă un codru de pâine
și sinteza zilei,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ăst timp, anost anotimp
De viu mă-ngroapă viscolul
În marmure reci de omăt,
De frig lăuntric mă-mbăt
Și crâșmei iar dau ocolul
Mă latră lugubru spre casă
O haită hămesită de câini
Peste pustietate stăpâni,
Se plictisesc... Și mă lasă
Uitat-ai deschis frigiderul
Stăpâne de spațiu ceresc?
Nămețit, mai crezi că trăiesc?
Răspunde, nu ține misterul,
Pe horn, fum. O Fata Morgana
Se-ntinde lasciv lângă sobe
Falii rigide, anaerobe,
Cerșesc zăpușeală de Ghana
[...] Citește tot
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata Morgana
Alergam după Fata Morgana,
Moartea e tânără și fără etnie,
Vezi și Lili Marlen, Tosca,
Nevoia de dragoste este mai mare
Decât nevoia de a trăi,
De a te hrăni, ce-i pasă tembelului
de Farfuriile sparte?
Am pus șapte mere într-un buzunar
și m-am dus la Muntele Sinai,
apoi m-am însurat cu zâna deșertului,
cineva a propus ca bătrânii să fie depuși de vii
în Mausoleu, era un geniu pustiu și neomogen,
mulți creează goluri în spațiu, prieteniile se pulverizează
din cauze entropice, fericiți indulgenții, independenții,
vechiul popor in, o tristețe cețoasă coboară,
cu pene de corbi edgarallanpoești.
Orice înmormântare obosește.
Trenurile au întârzieri.
Oglinzile sunt oarbe prin definiție.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce povară ...
Iubirea e visul ce ți-e hărăzit,-
Te leagănă-n brațe în cântec șoptit.
Iubirea e soare trimis pe pământ,
În sufletu-ți arde purtată de-avânt.
Ca-ntre nicovală și crudul ciocan,
Aprinsă-i ca lava arzând sub vulcan.
Iubirea urnește și munții cu stânci.
Nu e o nălucă, nici basm pentru țânci.
Iubirea e spadă, iubirea e scut
Rănește fatală la modul acut.
O! Dulce povară, din miere și-amar,
Te pune în lanțuri când nici n-ai habar.
Iubirea e cântec, iubirea e dans,-
Să fie pereche plutește-n balans.
Iubirea e floare, iubirea e spin,
E viață iubirea, trăiește-o din plin!
Iubirea e stâncă în crucea urgiei
O cântă adesea poeții-elegiei.
Iubirea e mare, iubirea-i ocean,
A inimii undă ce nu curge-n van.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate trec pe lângă mine
toate trec pe lângă mine
ca un râu leneș printre coline,
lună și stele, soare și cer, toamne și primăveri,
a trecut și iubita pe lângă mine ca o fata morgana,
parcă era de porțelan,
avea ochii pictați în albastru,
gura ferecată, închisă cu un fermoar,
corpul rupt dintr-un grup statuar
și-mi făcea semne cu mâna stângă,
îmi chema sufletul lângă ea
să mi-l tortureze,
dă-mi mâna, mireasa mea, să fugim undeva,
ea tăcea și ofta,
fă-mi un semn ca să te inventez,
să trec marea cu tine spre malta,
să ieșim din mitul acesta
spre antichitatea greco-latină
să citim din poemele lui lucrețiu.
toate trec pe lângă mine,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Fata Morgana și iubire, adresa este: