Poetul poate simula. El simulează-atât de bine, că simulează chiar durerea, durerea pe care-n adevăr o simte.
Fernando Pessoa în Poeme lirice, Autopsihografie
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Auto-psihografie
Poetul este un om care simulează
Și simulează atât de bine încât
Reușește să prefacă-n durere
Durerea pe care chiar o simte.
Iar cei care citesc ce-a scris el cândva,
Nu simt în durerea despre care tocmai citesc
Niciuna din durerile pe care le-a simțit el,
Ci numai durerea pe care ei o simt.
Și-astfel, pe traseul lui săltăreț
Zdrăngăne, oferind rațiunii o ocupație,
În mișcare continuă, motorul trenului nostru,
Căruia oamenii i-au dat numele de inimă.
poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele mai dureroase amintiri sunt cele despre lucrurile care nu ți s-au întâmplat.
citat din Fernando Pessoa
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la durere, dar cu o relevanță mică.
Mare portugheză
O, mare salină, apele tale-s sărate
Și de lacrimile Portugaliei! Atâtea mame-îndurerate
Au plâns, iar mareea ispitea pe fiecare marinar!
Câți feciori ți-au cerut clemență, dar în zadar!?
Câte fete-au murit fecioare, scrutând zarea-albastră,
Pentru ca tu să fii, o, mare, marea noastră!
A meritat? A meritat, cum merită orice-încercare
Atâta timp cât sufletul e îndrăzneț și mare.
Oricine trece dincolo de Capul Bojador
Trebuie s-accepte durerile nepăsător.
Domnul a-împânzit cu primejdii și-abisuri marea
Dar a făcut-o oglinda cerului, i-a-împrumutat culoarea.
poezie de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tutuneria
Eu nu sunt nimic.
Niciodată nu voi fi nimic.
Nu pot vrea să fiu nimic.
Asta fiind spus, port în mine
toate visele lumii.
Ferestre ale camerei mele,
ale camerei mele în furnicarul uman anonim
(și de l-ar ști cineva, ce folos?),
unul printre atîtea milioane,
voi dați spre-o stradă tainică
într-un continuu du-te - vino,
spre-o stradă inaccesibilă tuturor gîndurilor,
reală, imposibil de reală,
evidentă, incognoscibil de evidentă,
cu misterul ei
ascuns sub pietre și ființe,
cu moartea punînd igrasie pe ziduri
și-ncărunțindu-i pe oameni,
cu Destinul diriguitor a toate și tot
pe drumul nimicului.
[...] Citește tot
poezie celebră de Fernando Pessoa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Fernando Pessoa despre durere, adresa este: