Gabriel Garcia Marquez despre timp

La sfârşitul săptămânii, vulturii se lăsară în balcoanele palatului prezidenţial, distruseră cu ciocul plasele de la ferestre şi răscoliră cu aripile lor timpul încremenit dinăuntru, iar în zorii zilei de luni oraşul se deşteptă din letargia-i de veacuri la adierea unei brize călduţe şi gingaşe ce aducea un iz de mort important şi de putredă grandoare.

Gabriel Garcia Marquez în Toamna patriarhului (1975), traducere de Tudora Şandru Mehedinţi
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

A plouat patru ani, unsprezece luni şi două zile. Au fost perioade în care picura numai, şi toată lumea îşi îmbrăca hainele de sărbătoare şi lua un aer de convalescenţă pentru a sărbători înseninarea, însă foarte curând se obişnuiră să nu mai vadă în aceste pauze decât semnele unei nemiloase recrudescenţe.

citat celebru din romanul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez (1967)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să dorm mai puţin şi să visez mai mult, în condiţiile în care pentru fiecare minut în care ţinem ochii închişi pierdem şaizeci de secunde de lumină.

atribuit lui Gabriel Garcia Marquez, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam, în sfârşit, parte de viaţă reală, cu inima la adăpost şi condamnat să mor de dragoste adevărată în agonia fericită a oricărei zile după ce aveam să împlinesc o sută de ani.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu nu s-ar fi odihnit duminica, ar fi avut timp să termine lumea.

Gabriel Garcia Marquez în Funeraliile mamei mari (1962)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea aceea, gata de orice, m-am culcat cu faţa în sus în aşteptarea durerii de pe urmă, în prima clipă a celor nouăzeci şi unu de ani ai mei. Am ascultat dangăt de clopot undeva, departe, am simţit mireasma sufletului Delgadinei dormind pe o parte, am auzit un strigăt în zare, suspinele cuiva care murise poate cu un secol în urmă în iatacul său. Atunci am stins lampa cu ultima suflare, mi-am împletit degetele cu ale ei ca s-o duc de mână şi am numărat cele douăsprezece bătăi de clopot de la ora douăsprezece cu cele douăsprezece lacrimi de pe urmă, până când prinseră a cânta cocoşii şi îndată dangătele triumfătoare, petardele de sărbătoare ce proslăveau bucuria nesfârşită de a fi supravieţuit, teafăr şi nevătămat, vârstei de nouăzeci de ani.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu îţi petrece timpul cu cineva care nu e dispus să şi-l petreacă cu tine.

Gabriel Garcia Marquez în 13 rânduri pentru viaţă
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu aşteptaţi nimic de la secolul XXI! Nu veţi primi nimic, căci el aşteaptă totul de la voi!

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Rusu Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai important lucru pe care am învăţat să-l fac după patruzeci de ani a fost să spun nu când a fost nu.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea a expediat şaisprezece luni de fericire în patru cuvinte: Multă zarvă pentru nimic.

Gabriel Garcia Marquez în Dragostea în vremea holerei (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna, ale cărei rigori fuseseră prevăzute încă din ultimele zile ale lui septembrie, şi-a arătat colţii la sfârşitul acelei săptămâni. Primarul şi-a petrecut duminica mestecând calmante în hamac, în vreme ce fluviul ieşit din matcă făcea ravagii în cartierele de jos.

Gabriel Garcia Marquez în Ceas rău
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În jurnalism trebuie să ştii că nu ai timp să gândeşti foarte mult sau să rafinezi textul şi trebuie, deci, să suferi.

citat clasic din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi ani după aceea, în faţa plutonului de execuţie, colonelul Aureliano Buendia avea să-şi amintească de după-amiaza îndepărtată când tatăl său îl dusese să facă cunoştinţă cu gheaţa.

începutul de la romanul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez (1967)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea era atât de recentă, încât multe lucruri nici nu aveau încă nume, iar pentru a le deosebi trebuia să le arăţi cu degetul. Era într-adevăr un sat fericit: nimeni nu avea peste treizeci de ani, nimeni nu murise încă.

citat celebru din romanul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez (1967)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există jucărie mai utilă şi nobilă decât un dicţionar. Atât pentru copiii de la vârsta de cinci ani în sus cât şi, cu puţin noroc, pentru scriitori, până la împlinirea vârstei de o sută de ani.

citat clasic din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul în care am împlinit nouăzeci de ani, am vrut să-mi dăruiesc o noapte de dragoste nebună cu o adolescentă fecioară.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuiesc într-o casă colonială, pe trotuarul însorit dinspre parcul San Nicolas, unde mi-am petrecut toate zilele vieţii fără femeie şi fără avere, unde au trăit şi au murit părinţii mei şi unde mi-am propus să mor singur, în acelaşi pat în care m-am născut, şi într-o zi pe care mi-o doream îndepărtată şi fără suferinţă.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De atunci am avut-o în minte atât de limpede că făceam cu ea tot ce pofteam. Îi schimbam culoarea ochilor după starea mea de spirit, o îmbrăcam potrivit vârstei şi împrejurărilor, cântam duete de dragoste de Puccini, astăzi ştiu că nu a fost nălucire, ci încă un miracol al primei iubiri din viaţa mea aflate abia la nouăzeci de ani.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut cam o săptămână, zi şi noapte, fără să-mi scot salopeta, fără să mă spăl, să mă bărbieresc, să mă spăl pe dinţi, şi asta pentru că dragostea m-a învăţat prea târziu că omul normal se aranjează pentru cineva, se îmbracă şi se parfumează pentru cineva, iar eu n-am avut niciodată pentru cine.

Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste (2004), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar, înainte de a ajunge la versul final, înţelesese că nu va mai ieşi niciodată din odaia aceea, căci stătea scris că acea cetate a oglinzilor (sau a mirajelor) va fi ştearsă de vânt şi alungată din memoria oamenilor în clipa în care Aureliano Babilonia va fi terminat descifrarea pergamentelor, şi că tot ce vedea scris acolo era dintotdeauna şi avea să rămână pe vecie de nerepetat, căci seminţiilor osândite la un veac de singurătate nu le era dată o a doua şansă pe pământ.

citat celebru din romanul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez (1967)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!