Gabriel Liiceanu despre existenţă

Nu există obiecte pure, care să nu fie "ceva".

Gabriel Liiceanu în Declaraţie de iubire
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Fumez, deci exist" ar trebui să stea scris pe blazonul oricărui fumător, fără teama că vreun gânditor ar putea vreodată submina critic această propoziţie care, altfel decât faimoasa sintagmă carteziană, a stat şi ea la baza epocii moderne, exprimându-i în mod lapidar esenţa.

Gabriel Liiceanu în Scrisori către fiul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ura celorlalţi - covârşitoare uneori - invidia lor, mârşăvia lor sunt neputincioase, este pentru că există câţiva oameni pe care îi iubim până la capăt.

Gabriel Liiceanu în Declaraţie de dragoste
Adăugat de Anny'd
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am destrăma precum într-o atmosferă în care frecarea este prea mare. Sau ne-am pierde, ne-am rătăci pur şi simplu în viaţă. Dacă ura celorlalţi – covârşitoare uneori –, invidia lor, mârşăvia lor sunt neputincioase este pentru că există câţiva oameni pe care îi iubim până la capăt.

Gabriel Liiceanu în Declaraţie de iubire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice seducţie cade pe un teren pregătit de aşteptare şi dorinţă. Există un a priori al dorinţei care pluteşte peste lumea oamenilor, un orizont în care ne scăldăm cu toţii şi în virtutea căruia seducem şi putem fi seduşi. Nimeni nu se poate sustrage acestui orizont. Toţi aşteptăm ceva. Cu toţii suntem orientaţi, printr-o dorinţă confuză, către zările vaste ale vieţii.

Gabriel Liiceanu în Despre seducţie (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există semn mai bun al reuşitei decât ura şi invidia celorlalţi.

citat din Gabriel Liiceanu
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii au căutat dintotdeauna să obţină o certitudine absolută în ordinea minţii, o propoziţie care să nu poată fi niciodată infirmată, o formă de adevăr absolut; de pildă, "suma unghiurilor unui triunghi este egală cu 180°". Ei bine, nevoia unei certitudini afective este şi mai crâncenă în noi. Există oare bucurie mai mare decât să găseşti corespondentul afectiv al propoziţiei de mai sus? Să ştii că există o constelaţie umană la care poţi oricând să faci recurs?

Gabriel Liiceanu în Declaraţie de iubire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramâne, doar, tentaţia vagă de a te aşeza în pat, cu genunchii la gură, pliat în tine ca înainte de a fi fost expulzat în existenţă, foetus recucerit, renăscut din valul de greaţă care te împinge încet către ţărmul pre-începutului tău.

Gabriel Liiceanu în Uşa interzisă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încrederea în sine însuşi e motorul oricărei isprăvi personale. De aceea există riscul ca timiditatea excesivă, retragerea plină de bun-simţ în faţa provocărilor vieţii, punerea permanentă în cumpănă a propriei tale persoane să termine prin a te livra unui "prea târziu", exact în clipa în care ai ajuns să-nţelegi că eşti făcut dintr-un aluat mai bun decât mulţi alţii. E prea târziu. Prea târziu ca să te mai scoli în picioare şi să te aşezi pe ceea ce de mult ar fi trebuit să însemne drumul tău. Acum, când l-ai întrezărit, nu mai are cine să-l parcurgă. Combustibilul – încrederea în tine – a venit când maşinăria care eşti s-a-nvechit, când nu mai răspunde comenzilor pe care ai vrea să i le dai.

Gabriel Liiceanu în Întâlnire cu un necunoscut
Adăugat de Razvan Ion Bulboaca
Comentează! | Votează! | Copiază!