
Departe de fii-
înconjurați de lăstuni
cu dorul în inimi
haiku de Gabriela Gențiana Groza (6 mai 2017)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!



În faptul serii
porumbeii hrăniți
de-același bătrân-
în căușul inimii
dorul de eternitate
tanka de Gabriela Gențiana Groza (25 noiembrie 2018)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aromă de crini
amintind puritatea
copilăriei
jocuri nevinovate
pe aripa dorului
tanka de Gabriela Gențiana Groza (19 iunie 2021)
Adăugat de GabrielaGențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Se iubesc pe Internet
Astăzi fiii-s duși departe,
Dorul greu e viitorul,
De părinți tot au ei parte
... Strâng la piept calculatorul!
epigramă de Gabriela Gențiana Groza din Romanian VIP, Sydney (13 decembrie 2009)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!


De Sărbători revin acasă
Ca niște păsări călătoare
Se-ntorc românii iar acasă,
Departe, doru-i greu și doare,
Iubirea de ai lor i-apasă.
Ce scurtă-i clipa revederii,
Cum bate inima de tare!...
Copii, bunici, surori și verii
Ar sta mai mult cu fiecare.
Ce bine mai era odată
Aici, în glia lor frumoasă,
Ce-așteaptă să se-ntoarcă-ndată,
Urare dând din casă-n casă!
În țări străine se-ntorc iară
Românii cei plecați pe-afară
Iar doina de odinioară
Le-o plânge-n vers dorul de țară.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (1 ianuarie 2023)
Adăugat de GabrielaGențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!


Făgăduință
La ceas de restriște
Mă vreau ocrotită
De roua de lacrimi
Cu doruri stropită.
Îmi umple lumina
Capela trupului
Tainița râvnită
De ghearele lupului.
Fărâma din mine
Cu teamă ivită,
Cu veghe și zbucium,
Crispare zidită.
Deschid o fereastră
În vechea credință
Și-n lanul în pârg
Las făgăduință:
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la dor, dar cu o relevanță mică.

Mai scotocesc, iubito!
Am scotocit, iubito, prin nourii din cer
Și-n aburul ce iese din humă, efemer,
Am răscolit sipetul cu dalbele năframe,
Am nevoit cu mintea și-n ultimele scame
Rămase din hârjoana iubirii ca o foame,
Când mi-adânceam privirea în ochii-ți două poame;
Mi-am chinuit gândirea, deschis-am cartea firii
Să-mi readuc în minte cum ne dedam iubirii
Și în sfârșit să aflu trădării motivarea
Și cum, supuși uitării, sunt mugurul și floarea.
Când fost-ai lângă focul din venele-mi arzânde
Iar tu râvneai la raze de lună cam plăpânde.
C-ai nemurit păcatul, strivind în agonie,
Dulceața amintirii de dor și armonie.
.........................................
Mai scotocesc iubito prin nourii din cer
Și-n aburul ce iese din humă, efemer...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza din Simfonia luminii (2010)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Gabriela Gențiana Groza despre dor, adresa este:
