Călător
Pășesc pe stele din vis în vis
Trecând o punte peste lume;
Făcând din ea un paradis,
Pictat în litere pe strune.
Sub mine-o mare de iubire,
Deasupra, cerul cu suspine,
La mijloc vânturi cu-mplinire,
Mă poartă-n brațe către tine.
Mă nasc zâmbind, să mor de dor,
Sunt doar o stea pe bolta lumii;
Un val spre maluri călător
Să-și dea ofranda - albul spumii.
Ca un copac ramuri întind,
Să sprijin visul ce ia ființă,
Mă nasc plângând și mor iubind,
Călătorind spre neființă...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mă să fiu
Lasă-mă să fiu vis din miez de noapte
Ce cuprinde gândul tău insomniac
Lăsându-ți pe buze gust de mere coapte
Și în nări parfumul mov de liliac.
Nu-ți cer mare lucru, doar să-mi dai un vers,
Aripi să mă-ntorc noaptea care vine
Și clădind cu tine un nou univers
Să trăim povești de iubire pline.
Tu-mi mai dai o viață eu, iubire-ți dau
Când răsare luna, și mă sting în zori
Renăscând în vise ce-altfel rost nu-și au,
Tinerețea plină de ghiduși fiori.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai fost în vis
Mi-ai fost în vis atâta vreme,
Și-atât am tânjit după tine
Făcând lumina-n zori a geme,
C-a nins, de sus, un timp suspine.
Mi-ntrai în sânge vis cu vis,
C-am ajuns noaptea să iubesc
Creând în minte un paradis
De întuneric, nelumesc...
Cu tine-mi trăiam visele
Dar toate-aveau iz de păcat,
Îmi stăpâneau simțurile
Și trează fiind și noaptea-n pat.
Și sufletul mi-aș fi vândut,
Pentr-o dorință neîmplinită,
Mi-erai păcatul nefăcut,
Tăciune-aprins în gând, ispită.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestăma, te-aș blestăma
Sfărâma, ce-aș sfărâma
Pietrele sub talpa ta,
Să le văd că-s pulbere
Drum fără întoarcere!
Aș usca, ah ce-aș usca,
Mărăcini sub catifea,
Vise spânzurate-n ei,
Pleoapele ochilor tăi!
Scutura, ce-aș scutura
Nori negri-n lumina ta,
Să-ți întunec zilele,
Să nu-ți găsești urmele!
Blestăma, te-aș blestăma
Cu focul și lacrima,
Cu doina zilelor mele,
Să-ți leg sufletul de stele!
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Susur de vioară
De nu mi-ai fi, te-aș aduna din stele,
Din mugurul de verde-neîmblânzit,
Din umbra ce e dată ființei mele,
Din ceasul vieții, ce-mi e hărăzit.
De nu te-aș ști, te-aș căuta-n trecut,
În visele ce mor în zori de zi,
În șoaptele ce-n mine s-au născut
Să caute-mplinirea-n poezii.
Aș răscoli pădurile de gânduri,
Câmpiile simțirii le-aș ara,
De-ar curge-n sânge slove rânduri, rânduri
Și carnea mea cu lacrimi vor săra!
De-ar fi să nu te am cu mâinile-amândouă,
Din doruri, din visări, te-aș plămădi
Iar sufletul mi-oi împărți pe-n două
Și-n pieptul tău, apoi, l-oi rasădi!
Tu ești al meu! Îți port muzica-n sânge!
O partitură-n pielea mea gravată,
Voi fi etern vioara care plânge
Întregul ce-l formam noi doi odată!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai lasă-mă...
Mai lasă-mă să mă mai nasc odată
În anotimpul cu iubiri promise,
Să am un trup, să mă cobor din vise,
Și-n pași de vals la viață să-i dăm roată.
Mai lasă-mă să-ți înfloresc mălinii
În vara când și frunzele doinesc,
Sub poala timpului, cu dor, să te opresc,
Și să te scald în apele luminii!
Mai lasă-mă să fiu ce nu ți-am fost
Când versul l-ai pictat într-o chemare,
Un țipat alb, de pescăruș pe mare,
Ce-a luat deodată zările la rost.
Mai lasă-mă prin timpul tău de-oi trece
Să-mpart cu tine-n zbor o veșnicie,
Să-ți fiu și eu... mai mult de-o poezie,
Ce pe hârtie versul ți-l petrece.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros 1
Am bătut din ușă-n ușă
Pe la doctori prin spitale
Inimii i-am pus cătușe
Moliciunea vorbei tale...
Pe la babe-am fos, la vraci
Pe la popi, în catedrale...
Între ingeri si-ntre draci
Sunt vândut iubirii tale!
Și n-am liniște, nici somn -
Când mi-e rău, zic că mi-e bine
Floare dintr-un vis de Domn,
Legănat în dor de tine!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai spune-mi...
Mai spune-mi de tine, iubito!
Cu șoapta divină a Lunii,
Ce mângăie tristă alunii
Și somnul mi-l curmă, dorito...
Mai spune-mi de vara ce trece,
De tristele toamnei căderi,
De doruri și vise, ce speri...
Și scoate-mă din noaptea cea rece!
De fluturi pierduți în crepuscul,
De-argintul ce-n undă sclipește,
De cine acum te iubește,
De dorul de mine... Minuscul.
Vânturând amintiri pe-nserat
Trec gânduri risipite-n pustiu,
Și somnul mi-e greu și-i târziu...
Mai spune-mi că nu mai uitat!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la visare, dar cu o relevanță mică.
Efemeride (42)
Își tăcea cuvintele
albastru
în privirile
ce-mi scriau versuri
pe umeri
pe obraji
pe buze
aducând poezia în ochii mei
și nici o mângâiere
nu avea moliciunea gândului
în care mă învelea
Privindu-l
am învățat literele
unui alfabet al tăcerilor
deschizătoare de vise.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Olteanu-i hoț!
Știam că ești un hoț de buze dulci
De mere coapte... că doar ești oltean
Știam că-n locul unde capu-ți culci
Rămâne așa... un dor fără alean.
Că porți în ochi luminile din stele
Și-n palme focurile lui Satan
Și arzi mocnit fecioarele-ntre ele
Să nu te uite... că doar ești oltean!
Știam că-n vorba ta e-nchis un vis
Că-l dai la schimb pe-o inimă... știam.
Că ard în iad crezând că-i paradis
De îndrăznesc cumva să vreau să-l am.
Te strecurași precum scânteia-n iască
Ș-avuși tu grijă să nu fie-n van,
C-afurisită-i firea femeiască
Poftii la gura dulce de oltean!
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necesitate
Mai dă-mi o ulcică de rouă
Să-mi stâmpăr nevoia de tine,
Când noaptea se crapă în două
Și visele freamătă-n mine!
Dă-mi pulberi albastre de stele
Să potol o foame căci iată
Mă mușcă dorințe rebele...
Se-nghesuie toate deodată!
Sub pleoape îmi ard nedormirea
În gânduri ce urlă jivine..
Când doru-și revarsă menirea
Mi-e foame, mi-e sete de tine!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condamnați
E lumea un haos de teamă,
de furii și lupte pierdute
cu sine, cu alții, cu vremea,
cu vise de-orgolii strivite...
E lumea un teatru de luptă.
Noi?... doar păpuși prinse-n sfori!
Banale omoruri din culpă -
speranțe strivite în zori.
Cu ochi rătăciți de lumină
ne privim... Străini antrenați
într-un dans inutil, plin de vină!
Ne zâmbim de minciuni condamnați.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
Când trec cocorii către țări străine
Prin sufletele triste de poeți,
O teamă de-ntuneric cade-n mine,
Cu nostalgia-acestei dimineți.
Pe frunze cerul plânge ruginiu
Prin ochii tăi trec umbre către mâine
De mine mi-este foame și nu știu
De ce mănânc cuvintele pe pâine...
Suspină vântu-n versuri nerostite
E ca o rană vie, poezia,
Septembrie-i cu visele ciuntite
Și-și varsă amară-n lume frenezia...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vrei?
Vrei să-mpărțim lumina amândoi
Strivind în palmă, din azur, cerneală?
Robiți de patimi să-ncetăm, apoi,
Iubirii să-i mai cerem socoteală...
Să toarcem firul gândului în vers
Când zbatul vieții țese cu-ndârjire,
Poem de vis acestui univers
Bolnav de-atâta ură și-nvrăjbire.
Cu mâini de rugă slobode-n cuvânt,
Să nălucim avântul și simțirea
Și, mântuită, carne-n templu sfânt,
Din rai să plângă peste noi iubirea!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ne tropotește-n suflet dorul, liber,
Precum sălbatici caii peste câmpuri
Și fluierul străbun doinind în sânge -
Vlăstarele ni le tresaltă-n sâmburi...
Că rădăcini de aripă, în glie
Se-nfig adânc, în inimă de sat,
Ca să trezească-un pui de Românie
În fiecare fiu care-a plecat...
Ni s-au lipit potecile de talpă
Când ridicarăm zborul din noroi.
Să dea, din lutul lor, în vise muguri,
Să nu uităm cumva drumu-napoi.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros 2
E-atâta dor în pomii înfloriți
Când se revarsă ploaia din petale,
Că se trezesc toți demonii-adormiți
Să se răsfețe-n mierea vorbei tale!
Ești o minune cu ochii mari și verzi,
Cu trupul crud de brazdă răscolită,
Azur m-aș face, doar ca tu să crezi
Că ți-am fost scris și că mi-ai fost ursită!
Că te iubesc cu murmur de izvoare
Când ora trage zorii peste timp,
Și visul umple lumea de culoare
Din margini de Infern până-n Olimp...
Când mi se zbate-n sânge glasul tău
Doar în iubire vreau să mă prefac,
Și jur solemn, pe-o lacrimă de zeu
Că te cuprind cu sufletul... și tac!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Sub semnul tău
Fantomatic trece umbra ta prin lume
Adunând în urma-i visurile toate,
N-a bătut în poartă, simplu, cum se bate...
S-a-nsemnat pe suflet cu tăcutu-i nume!
Orologiu țipă cerându-și tainul,
Miezul nopții iaca crapă pe jumate;
Viața despletește peste noi păcate,
Pe nerăsuflate le sorbim veninul.
Pasul meu e mic... aripi de lumină
Peste gând te poartă-n albe insomnii;
Am rămas pierdută-n lumea celor vii
Așteptând o umbră ce n-o să mai vină...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt
Eu nu-s vreo zeița așa cum mă vezi
Nu-s lumina din zori ce-ți bate la geam
Nici iarba ce-mbracă câmpiile verzi
Nici floarea ce galeș zâmbește pe ram.
Nu-s nici trilul de-l auzi în pădure
Ploaia de vară ce-astâpăr-un dor
Nu sunt dulceață din boabe de mure
Nici măcar Lună pitulată într-un nor.
Nu-s cerul de vară cu stelele mii
Nici speranța ce se-aprinde scânteie
Nu-s nimic din tot ce visezi tu c-aș fi
Sunt puțin, doar atât, o femeie...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când noaptea-i nesfârșită și-i avară...
Se năruie o lume de visări
Acolo unde a-nghețat cuvântul,
Pe-ntinderi de pustiu, unde nici vântul
Nu mai aleargă vesel între zări...
Și zâmbetul s-a sfărâmat în valuri
În marea-nfuriată a tăcerii,
De stâncile tăioase-ale durerii,
Când soarta ne-a jucat hain la zaruri...
Să așteptăm lumina e-n zadar;
Când noaptea-i nesfârșită și-i avară
Și ochilor le-a stins speranța iar
Viața... a rămas o simplă gară
În care timpul trece și-un acar
Semnalizează trecerea-i amară...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zestre
Un somn mă prinde-alene-ntr-o visare
Și parc-aud un lemn troznind în sobă
Când obosit ai mai rostit o vorbă
Cu iz dulceag-amar de nepăsare.
În casă bradul și-a-mbrăcat beteala
Miroase a vin fiert și-a mere coapte
Afară iarna chinuie o noapte
Când vorbelor le facem socoteala.
Mi-s pleoapele închise amândouă...
O altă iarnă pictează pe ferestre
Iar bradul a-mbrăcat o haină nouă
În scurtele-i peregrinări terestre
Un greiere cu-n cânt împarte-n două
Tăcerea ce-o păstram cu noi ca zestre.
sonet de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Gabriela Mimi Boroianu despre visare, adresa este: