Gavril şi religie

Trezire târzie

Arhanghelii-mi zoresc zorile,
haide, băiete, e vremea,
căzut-a balaurul roşu,
vine pulberea verde
peste ţinuturile arse,
ridică-te,
sunt douăzecişicinci de ani
de când dormi,
nu cu versul,
forţa divinităţii e răspunsul,
ia sabia ce se ridică împotriva-ţi!

Îmi îndrept oasele, mărite Gavril,
nu mai suport şederea-mi
cu capul plecat!

poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, iată, îngerul Gabriel

Refren:
Şi, iată, îngerul Gabriel,
Fecioarei sfinte i-a apărut:
"Vei naşte un prunc mântuitor
Şi-i vei da numele Isus."

Totul e darul lui Dumnezeu,
Şi îi voi sluji toată viaţa.
Facă-se numai voia lui,
Nesfârşită e dragostea sa.

Şi Dumnezeu s-a făcut copil,
Fecioara mamă i-a dat un trup,
A cunoscut cu noi viaţa grea,
Bucuria şi moartea.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa de apoi

Motto:
"Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăca foarte modest,
m-aş întinde la soare, lăsând la vederea tuturor nu numai corpul, ci şi sufletul meu."
Gabriel Garcia Marquez

apoi,
am început o altă viaţă,
(rezultatul unei decizii ferme şi unilaterale,
ruptă de dincolo de tipare)
am purces la primul pas-
identificarea nudităţii mele cu natura,

astfel,
m-am descătuşat de veşminte,
grupându-le pe anotimpuri
în sicrie făurite din abis,
(dintr-o mai veche dorinţă
a metamorfozării într-un vis)
singur am scrijelit mormânt
în plăceri carnale,

[...] Citeşte tot

poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blitz

(pentru Ion Gabriel D.)

acolo mergea el cel mai des –
unde pietrele de pe inimă
se-amestecau prea uşor cu pietrele muntelui.
de-aceea, ori inima-i rătăcea prin locuri sălbatice,
ori muntele se lupta să-i iasă din piept.
totuşi, acest prieten nu uita niciodată
să-şi rostească viaţa
ca şi cum ar fi scris scrisori lui Dumnezeu.
e-adevărat, uneori agăţa totul
de-un semn de-ntrebare,
alteori se-ntreba de mai poate spune Da
cel ce de mii de ori a spus Nu.
e-adevărat, deseori ne trântea în faţă
icoana unui hoinar,
însă de tot atâtea ori şi-a risipit

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soră cu mahmureala

Intri uneori într-o stare din aceea soră cu mahmureala
cu toate că ţie îţi place să bei numai pagini din Goethe
şi îţi aduci aminte de singurul tău prieten, de Gabriel
cum s-a împacientat el atunci când s-a despărţit de pântec
şi i-ai prezentat carnea cu toate cutumele ei
sau cum a renăscut el atunci când a descoperit poezia autentică
pe care cu toţii o caută
arhivată în palmele brăzdate de încercări ale bunicilor săi.
Cum striga el în ziua aceea din toate moleculele
de îi simţeai intensitatea vorbelor până pe măduva spinării:
Există unde care continuă mult după ce noi devenim tăcere.
Există ceva dincolo de orice suprafaţă!
Există, există, există....
Începi să vezi totul cu un binoclu cand te cuprinde starea aceasta
şi nu înţelegi de ce alţi oameni spun că Gabriel suferă de depresie şi de ce îi ocolesc pragul
când el nu face altceva decât să picteze în cuvinte tavanele unor biserici imaginare
şi ţi se face dor de acela care erai când locuiai în aceeaşi umbră cu el.
Cum vorbea el cu acela răstignit pe cruce prin toate tăcerile.
Cum vedea el în orice angoasă o auroră boreală.
Cum credea el că tot ceea ce este măsurabil este confecţionat din confetii.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XIV

Spre cerc din centru, şi spre centru vine
din margini apa în rotundul vas,
precum o mişti de-afară, ori din sine;

acestea ce le spui mi-au şi rămas,
venite-n gând deodată când tăcut-a
şi duhul plin de glorie-al lui Tommas,

prin faptu-asemănării, căci făcut-a
la fel şi el vorbind, şi Beatrice,
căci, după el, ea astfel început-a:

— "Acesta are zor, deşi n-o zice,
şi nici vorbind, dar nici nu se gândeşte,
să afle şi-alt un adevăr de-aice.

Să-i spui de focul, cel ce vă-nvăleşte
substanţa voastr-aici, va rămânea
etern la voi cum astăzi vă-nfloreşte,

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul IX

Apoi, Clemenţo, lămurit când fui
de Carlo-al tău şi-mi spuse cum duşmanii
aveau să-şi bată joc de-urmaşii lui,

mi-a zis: — "Dar taci, şi las' să curgă anii!
Atât mai pot să-ţi spui ce-o fi nainte:
că just amar urma-vă-va pierzanii."

Apoi viaţ-acelei flăcări sfinte
s-a-ntors spre soarele care-o străbate
ca şi spre-un bun de-odihn-a orice minte.

Făpturi împii şi suflete-nşelate,
vai, cum vă-ntoarceţi voi de-asemeni bine,
cu ochi ţintiţi mereu spre vanitate!

Şi iat-alt foc spre noi văzui că vine
din sfera lor şi claru-i foc de-afară
vădea dorinţa-i de-a vorbi cu mine.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger sau demon? (Traian Băsescu, preşedintele României între 2004-2014)

Ce-i Băsescu, vă-ntreb eu,
Înger de la Dumnezeu?
Este el un heruvim,
Ori e, poate, serafim,
Spuneţi, este vrun arhanghel
Dintre cei din Tetravanghel?

O fi, cumva, Mihail,
Sau arhanghelul Gavril?
Ori e, poate, Rafael,
Sau vestitul Uriel?
E un înger păzitor
Pentru-al nostru brav popor?

Aură vedem că n-are,
Cu lumină ca din soare.
N-are aripi înstelate,
Lungi şi albe, minunate,
Şi nu l-am văzut să zboare
În lumină orbitoare.

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (11 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!