Culegeți, voi, ce mai pot semăna gândurile mele.
George Bacovia în Volumul Poezii, colecția "Biblioteca Pentru Toți", Ed. Minerva - 1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreodată
Și voi lua din cer
Ceea ce nu mai găsesc
Prin stele,
De când rătăcesc.
Această gândire mai vreau
Din câte-am dorit -
Sau cerul e rece
La infinit...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreodata
... Și voi lua din cer
Ceea ce nu mai găsesc
Prin stele,
De când rătăcesc.
Această gândire mai vreau
Din câte-am dorit -
Sau cerul e rece
La infinit...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
In altar
Stă făra noimă catedrala
Azi, într-un secol rafinat
Doar de mai vin să delireze
Amanți cu suflet ruinat.
... Și delirând, când corul curge
Se face gândul mai amar
Ei vor o noapte de orgie
Pe canapeaua din altar
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurguri
Amurguri
Vopseli
Triste culori,
Dureri pe negândite...
Amurguri...
Spoieli
Boieli
De-atâtea ori,
Induceți gând
Contemporan,
Uneori...
Amurguri...
Vopseli
Triste culori,
Spoieli
Boieli,
Speranțe părăsite...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obsesii
Cu gândul meu
La tine,
Am întâlnit
Aspecte similare.
Părea că ești
Chiar tu...
Doar sufletul tău
Mai rămânea
Să difere.
Și astfel,
Din mersul meu,
Psihologii, diverse,
Mă-ndreptau,
În marșul greu
Al străzii.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și toate
Și toate se re-ntorc din drumul lor,
Și mândră primăvara vine,
Cu soare blând, cu nopți albastre
Fermecătoare și senine.
Dar fără ea, ce suvenir
Spre gânduri triste mă îndeamnă?
Muguri au dat pe ram,- zadarnic,
În a mea inimă e toamnă!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veritas
Doamne! necesitatea unui vin...
Și-a gândului culmi de poezie -
Oare pentru ce, mai mult, acest suspin:
... Că totul, poate, e-o repede magie.
Ca în tăcerea gravă a unui dom,
Viața pare-a trece fără nici un sens...
Și acele așteptări a vieții de om,
... Sana mens!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veritas
Doamne! necesitatea unui vin...
Și-a gândului culmi de poezie -
Oare pentru ce, mai mult, acest suspin:
... Că totul, poate, e-o repede magie.
Ca în tăcerea gravă a unui dom,
Viața pare-a trece fără nici un sens...
Și acele așteptări a vieții de om, -
... Sana mens!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dies Irae
Cât de strǎ in sunt de țara mea
Și nici un dor nu mi-a rǎ mas
Gând rǎ u și-ntunecat
Ĩ nchide al dreptǎ ții glas.
Va fi târziu ĩ n ziua aceea
Și bântuie ĩ n calea mea,
Tǎ ceri de vremi, sinistra foame!
Sau cântece ce plâng mereu:
- Grǎ bește, nu mai aștepta!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altfel
Omul începuse să vorbească singur...
Și totul se mișca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Și-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt -
Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gri
Plâns de cobe pe la geamuri se opri,
Și pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;
"I-auzi corbii!" - mi-am zis singur... și-am oftat;
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca și zarea, gândul meu se înnegri...
Și de lume tot mai singur, mai barbar, -
Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar...
Iar în zarea grea de plumb
Ninge gri.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moina
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
Și noaptea se lasă
Murdară și goală;
Și galbeni trec bolnavi
Copii de la școală.
Și-s umezi pereții,
Și-un frig mă cuprinde -
Cu cei din morminte
Un gând mă deprinde...
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moina
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
Și noaptea se lasă
Murdară și goală;
Și galbeni trec bolnavi
Copii de la școală.
Și-s umezi pereții,
Și-un frig mă cuprinde -
Cu cei din morminte
Un gând mă deprinde
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când singur
Când singur iar mă revăd
Și trece curând al meu nume,
Și-atâtea sperări...
Mi-am zis: e târziu -
O, gânduri,
În lume!
Când inspirată de evocări
Mai crezi în câteva glume
Sau al beției mister...
Mi-am zis: e târziu -
O, gânduri,
În lume!
Și când, aproape, nimic nu mai ești,
Când cauți că orice renume,
De-acum e târziu...
Mi-am zis: e târziu -
O, gânduri,
În lume!
poezie celebră de George Bacovia din Comedii în fond (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață
O cafea neagră... și-o ploaie de gheață
Când spiritul mai arde culori în odaie
O privire pe-o carte, pe straie
Și pasul mă îndrumă în dimineață
Cum frigul tremurând ca o veste,
Tot fuge de-al meu și de-al tău...
Tot mai mult am rămas cu ce este,
Și plouă cu-o părere de rău.
Am uitat dacă merg... încă tot mai iubesc...
Am ajuns la timp, ocup și un loc.
Dar gândul apasă cu greul său bloc...
E numai vedere... nu mai pot să vorbesc...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monosilab de toamna
Toamna sună-n geam frunze de metal,
Vânt.
În tăcerea grea, gând și animal
Frânt.
În odaie, trist sună lemnul mut:
Poc.
Umbre împrejur într-un gol, tăcut,
Loc.
În van peste foi, singur, un condei
Frec.
Lampa plânge
anii tăi, anii mei
Trec.
Să mă las pe pat, ochii să-i închid,
Pot.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacustră
De-atâtea nopți aud plouând,
Aud materia plângând...
Sunt singur, și mă duce un gând
Spre locuințele lacustre.
Și parcă dorm pe scânduri ude,
În spate mă izbește-un val -
Tresar prin somn și mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.
Un gol istoric se întinde,
Pe-aceleași vremuri mă găsesc...
Și simt cum de atâta ploaie
Piloții grei se prăbușesc.
De-atâtea nopți aud plouând,
Tot tresărind, tot așteptând...
Sunt singur, și mă duce-un gând
Spre locuințele lacustre.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: George Bacovia
Note de toamnă
(Toamna-n grădină și-acordă vioara...)
Toamna-n grădină și-acordă vioara,
Strada-i pustie...
Orașul plin de hambare -
De pâinea cea nouă duduie moara.
O frunză s-a lăsat pe-o mână-ntinsă care cere...
Orașul gol...
Cetate depărtată;
Frunzișul smuls...
De firele electrice, paralizată,
Ca un simbol,
O pasăre cade-n oraș, ca o tristețe mai mult.
Și înserează... și e tăcere...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb, 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă
Da, plouă cum n-am mai văzut
Și grele talăngi adormite,
Cum sună sub șuri învechite!
Cum sună în sufletu-mi mut!
Oh, plânsul și când plouă!
Și ce enervare pe gând!
Ce zi primitivă de tină!
O bolnavă fată vecină
Răcnește la ploaie, râzând..
Oh, plânsul și când plouă!
Da, plouăși sună umil
Că tot ce-i iubire și ură
Cu-o muzică tristă, de gură,
Pe-aproape s-aude-un copil.
Oh, plânsul și când plouă!
Ce basme și le spun!
Ce lume-așa goală de vise!
Și cum să nu plângi în abise,
Da, cum să nu mori și nebun?
Oh, plânsul și când plouă!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu George Bacovia despre gânduri, adresa este: