Doină
Frunze se târăsc,
Întristări pe vânt
Prin copacii goi.
Îmi imaginez...
Că umblam prin parc,
Astă-vară, noi.
Chiuie pe vânt,
În geam somnoros,
Idealuri noi...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gaudeamus
Zădarnic flaute cântă
În aste zile păgâne -
La vânt s-au dus aspirații,
Nimic nu rămâne...
În vânt și uitare tot stând,
Cu zile grele, stăpâne -
Oricine, orice au trăit,
Nimic nu rămâne...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bate vânt... sss... spune frunzișul uscat... plouă mărunt...
Femeia din bordei a început să cânte din drâmbă... fii... fii... zum... zum... zum... porcul își mută locul, corbul deranjat se ridică, se lasă iar pe spinarea lui...
George Bacovia în Pe maidan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă mărunt... Mă gândesc că n-am cincizeci de bani...
Sss... spune frunzișul uscat... Cerul e de plumb... Vântul lovește cu ploaia subțire...
"Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei cântă din drâmbă... Vrea iubire..."
George Bacovia în Pe maidan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
Tristeți pe vânt, tristeți de mort
Pe străzi tăcute se desfac -
Serbări târzii de vinul nou,
Visări pentr-un poet sărac...
Ce vremuri atât de fericite
Mă-ndeamnă, singur, să stau -
Spre toamnă, duioase suspine
Din Eminescu, Heine și Lenau...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un copac cu frunzișul uscat, smuncit de vânt; un porc în spate cu un corb; un bordei cu un geam lipit în lut; un maidan; un râu răsfirat ca niște degete nervoase care pipăie pământul; frig... cerul e de plumb.
"Pentru cincizeci de bani o femeie din bordei bate-n geam... Vrea iubire..."
George Bacovia în Pe maidan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg de toamnă
Amurg de toamnă pustiu, de humă,
Pe câmp sinistre șoapte trec pe vânt -
Departe plopii s-apleacă la pământ
În larg balans lenevos, de gumă.
Pustiu adânc... și-ncepe a-nnopta,
Și-aud gemând amorul meu defunct;
Ascult atent privind un singur punct
Și gem, și plâng, și râd în hî, în ha...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb
Dormeau adânc sicriele de plumb,
Și flori de plumb și funerar vestmânt -
Stam singur în cavou... și era vânt...
Și scârțâiau coroanele de plumb.
Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort... și era frig...
Și-i atârnau aripile de plumb.
poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bate vânt... sss... spune frunzișul uscat... și copacul se smuncește singuratec în gunoaie... porcul râmează, corbul ciupește din spatele lui...
Acoperișul bordeiului e bine întocmit... bucăți de tablă ruginită, farfurii sparte, cărămizi și țoale...
"Pentru cinczeci de bani o femeie din bordei bate-n geam...
Vrea iubire..."
George Bacovia în Pe maidan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, amurguri...
Oh, amurguri violete...
Vine
Iarna cu plânsori de piculine...
Peste parcul părăsit
Cad regrete
Si un negru croncănit...
Vesnicie,
Enervare...
Din fanfare funerare
Toamna sună, agonie...
Vânt de gheată s-a pornit,
Iar sub crengile schelete,
Hohot de smintit.
Nici o urmă despre tine,
-- Vine, nu vine...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vant
Toamna a țipat cu un trist accent,
Văzul cade neatent,
Vântul sună lemnăria,
Bate gol, în poloboace, butnăria.
Lângă ușă frunzele s-au strâns.
De departe vin ecouri vechi de plâns,
Brumă, toamnă literară,
Pe drum prăfăria se duce fugară.
Și-am stat singur supărat
În zăvoiul decadent,
Și prin crengile-ncâlcite mi-am notat
Versuri fără de talent.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb de iarnă
Ninge secular, tăcere, pare a fi mai bine
Prin orașul alb, doar vântul trece-ntărziat -
Ninge, parcă toti muriră, parcă toți au înviat...
Dorm volumele savante-n înghețatele vitrine.
Printre ziduri, peste turnuri depărtate,
Ninge cu nimic în noaptea vasta, ning bancnote -
Numai vântul singur plânge alte note...
Umbra mea se adânceste-n cartiere democrate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crize
Tristă, după un copac, pe câmp
Stă luna palidă, pustie -
De vânt se clatină copacul -
Și simt fiori de nebunie.
O umbră mormăind pășește...
E om... atât, și e destul...
Și-acum ne-om gâtui tovarăși:
El - om flămând, eu - om sătul.
Dar vezi... m-a ocolit acuma...
El s-a temut mai mult, mai mult, - săracul...
Pe luna palidă, pustie,
De vânt se clatină copacul...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de toamnă
Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... și numai ploaia dă cuvânt
E pace de plumb, e vânt, și pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.
Deschide, dă drumu, - adorato,
Cu crengi și foi uscate am venit,
În târg, o fată tristă a murit,
Și-au dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o...
Dă drumu, e toamnă în cetate -
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... și peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frig
Sunt lângă un gard rupt,
Și vântul bate cu frunze ude -
Sunt mai urât, sunt supt,
Frigul începe sticla s-o asude.
Pe strada aplecată la vale
E-o toamnă ca o poezie veche -
Vântul împinge fusta femeilor în cale,
Cu una din ele nu mai putem fi o pereche.
Toamna rupe afișe și flori,
E mai trist departe-n prăpăstii -
Să faceți foc pe zi de mai multe ori;
O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii...
Fulgi de zăpadă rătăcitori...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtună
Prin codrii Bacăului
Vâjâie vântul
Și-ntunecă lumea
Un cer ca pământul
Și codru pe codru
Se umple de clocot,
Iar toamna în hohot
Le cântă prohodul...
Și parcă mă cheamă,
De crengi atârnând,
Avesalomi gemând
Cu plete-ncâlcite...
De spaimă mă prind
Priviri rătăcite,
Și mintea, de zgomot,
Nimic nu înțelege...
Și-aș vrea ca să mor
Ca Romulus rege,
Uitat, legendar...
Cuprins de-o furtună,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Note de toamnă
(Tăcere... e toamnă în cetate...)
Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... și numai ploaia dă cuvânt-
E pace de plumb, e vânt, și pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.
Deschide, dă drumu, -adorato,
Cu crengi și foi uscate am venit;
În târg, o fată tristă a murit, -
Și-au dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o...
Dă drumu, e toamnă în cetate-
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... și peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monosilab de toamna
Toamna sună-n geam frunze de metal,
Vânt.
În tăcerea grea, gând și animal
Frânt.
În odaie, trist sună lemnul mut:
Poc.
Umbre împrejur într-un gol, tăcut,
Loc.
În van peste foi, singur, un condei
Frec.
Lampa plânge
anii tăi, anii mei
Trec.
Să mă las pe pat, ochii să-i închid,
Pot.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scântei galbene
Vom spune că toamna a venit... foarte trist -
La o fereastră melancolică, mi s-a părut ceva,
Însă m-a trezit un glas pozitivist...
Vânt umed, și frunza zboară, undeva.
Am ajuns, acum, pe un câmp cu ape...
În luncă, medita un poet cunoscut -
Părea că de oameni nu mai încape;
De-această-ntâmplare, atât de rău mi-a părut.
Eu nu mai știu nimic, și m-am întors acasă,
Uitați-vă ce gol, ce ruină-n amurg -
Amurgul galben m-a-ngălbenit, și m-apasă,
Ca geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg.
poezie celebră de George Bacovia din Versuri și proză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nervi de toamnă
(Toamna... iar sunt copil)
Toamna... iar sunt copil,
Prezența mea am pierdut-o...
Si iar defilează, umil,
Mizeria uitată de cei ce-au cunoscut-o.
Inima, grea, se izbește-n bizare cadențe....
Oftică, toamna și zdrențe...
Despre asta nu, despre aceea nu,
Frunze la vânt...
Hohu,
Si eu am fost pe pământ,
Dar unde-ai fost tu?
Sunt iar in orașul enorm.
De cei ce se sting, nimeni nu regretă.
Dorm...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu George Bacovia despre vânt, adresa este: