George Pena despre iubire

Ţară de datini şi cânt

Iubim precum Soarele iubeşte pământul
în superb moment de treziri terestre;
vrem să ne inunde prin simţiri triumful
acestor prefaceri ce deschid ferestre.

Şi astăzi ne răsfrângem în împlinire,
ne regăsim solemni - timpi victorioşi -
spre viitor, viaţa, călătoreşte-n devenire
şi pulsează-n noi, sânge de strămoşi.

Ne risipim în lume într-o clară iubire,
tot intuim patriei un glorios avânt;
descoperim atenţi, adâncuri, rostuire,
în ţara mea de glorii cu destinul sfânt.

Şi ritmul înfloririi răzvrătit de cuget
freamătă de dor, vibrând adânc în oră;
din noi fiecare fibră scoate-un tunet,
fiecare vorbă are o zămislire sonoră.

[...] Citeşte tot

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autodefinire

Privire-foc, urmare soare,
patima de jar, culoare
adâncita-n orice zare.

Mit, legenda sau balada,
vânt stârnit fara tagada,
limita de vis, sarada.

Piept dâmbat de doruri grele,
aripa de soim sub stele,
sursa de iubiri rebele.

Leganare-n timp de sensuri,
cuplu de trairi în sensuri,
univers prin universuri.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-ai fost şi eşti

Gândind tot ce-ai fost şi eşti-
adiere de avânturi tinereşti;
zbatere de tril, spectru de culori,
un pâlpâit aprig de splendori.

Gingaşă şi statornică iubire,
păgână dar şi înaltă toropire,
de frumos şi unică bunătate,
bântuită sete, prin tot şi toate.

Un paradox ascuns, divinizat,
ori colţ de rai, subtil venerat;
magie de vrajă, semeţie bizară,
o înfiorare şi flacără lunară.

Fugarnic în dumnezeieşti rostiri,
mireasmă şi crezuri de iubiri.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul timpului meu

Nepotolit de dragoste
în datini,
am drumuit sublimul,
veşnic bătăios;
de-acum, mă pot numi
drept orizont de patimi,
năucit în cânt,
de sus şi până jos.

Din mine, fiecare fibră
scoate-un sunet,
fiecare vorbă
are-o rezonanţă sonoră;
cerul timpului meu
răzvrătit de tunet,
freamătă de dor,
vibrând adânc în oră.

Sufleţele,
te-nalţă distins cariatidă;

[...] Citeşte tot

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult...

Ce mult te iubesc,
ce mult!
Întotdeauna ţi-am spus,
întotdeauna,
mi-e sete de tine,
încă demult.
Ce mult te iubesc,
ce mult!

Ascult cum bate inima,
ascult,
s-au scuturat pomii
în mine întruna,
ce mult se umple aerul cu şoapte,
ce mult,
întotdeuna ţi-am spus,
întotdeauna.

poezie de George Pena din Teleormanul literar (9 martie 2010)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul meu

Versul meu urcă
precum ciocârliile în zările albastre;
îi mai trebuie puţin, foarte puţin,
ca să descopere
acel creuzet pentru flacăra vieţii
şi să cucereasca spaţii astrale.

De multe ori, versul meu
aleargă pe aripile vântului,
şi-atunci sufletul meu
îl prinde din zbor
şi-l apropie cu patos,
aşa cum apropii gura iubitei
pe care primul sărut
fixează pecetea de dor a iubirii.

Cam aşa este versul meu:
ca jocul de foc al ochilor,
ca ţipatul năvalnic al guguştucilor,
ca inima ta, şi-a mea.

[...] Citeşte tot

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laudă părului tău

Din părul tău
o cămaşă să-mi ţeşi,
uscând-o la soare
să-mi fie suavă;
cu rouă s-o speli,
cu maci aleşi,
cu petale de trandafir
şi de cireşi.

S-o îmbrac,
când cu mine ieşi
în bucuria înserării
prin dumbravă;
din părul tău,
o cămaşă să-mi ţeşi,
adeverind
iubirea ta grozavă.

poezie de George Pena (2008)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi

Mă las furat de dor, de drum,
şi mă pierd în ochi duioşi;
mistuit de înfiorări duium
mă las furat de dor, de drum.

iubirea ta de ieri şi-acum
o regăsesc în sărutare totusi;
mă las furat de dor, de drum,
şi mă scald în ochii tăi duioşi

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti iubirea mea

Tu eşti iubirea mea,
şi-s veşnic fericit,
suflet-sărbătoare,
foşnet de mătase;

târziu, când secera lunii
s-a ivit,
tu eşti iubirea mea,
şi-s veşnic fericit.

Frumuseţea ta
e bucuria visului împlinit,
dorinţa ce m-a pătruns
cu linişti virtuoase;

tu eşti iubirea mea,
şi-s veşnic copleşit,
suflet-candoare,
şi chiot dobândit.

poezie de George Pena (6 ianuarie 2009)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mea ascunsă

Te caut ca pe-o nestemată preţioasă
comoara mea, doar de mine ştiută;
te visez prin nopţi, o dulce crăiasă,
te caut ca pe-o uimire, tacită-duioasă.

Fragedă şi pură, eşti fiinţa graţioasă
tupilând în suflet dorinţa cea mută;
te caut, încă, ca pe-o fiinţă generoasă,
iubirea mea ascunsă şi cu ochi de ciută.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erotică

Ochii tăi cu jocuri
şi cu iz lunatic
îmi aţâţă focuri,
şi fior simpatic.

Ce flăcări ţi-a menit
sângele în vine?!
Surâs necontenit
picură din tine.

Obrajii în contur
freamătă visare;
fărâmă de jar pur
arde-n sărutare.

Şi-n patimi păgâne,
întreaga ivire
e-o rugă anume,
în marea iubire.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie

Să veniţi la mine-n Vlaşca,
în Vlaşca cu magii reale;
dragii mei, e-atâta soare
şi minuni sentimentale!

Aici bătrânii mei ţărani
strâng necazurile acasă;
salcâmii cresc lângă tufani
şi înfloresc în masă.

Eu bărbatul de pe câmpie
vă aştept aici de-o viaţă;
cu doruri şi uluiri astrale
şi iubiri ce mă răsfaţă.

De veţi veni, azi, în Vlaşca
cum visat-am tot mereu;
vom chefui ca-ntotdeauna
şi-om cânta precum Orfeu.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie (In memoriam Artur Silvestri)

Sfârşit de toamnă tristă,
ceaţă peste zări cereşti;
o dimineţă sadic-egoistă
şi tu, Găbiţă, nu mai eşti.

Ne-ai fugit pe-alei albastre,
te-ai grăbit s-ajungi în cer;
să te odihneşti prin astre
unde iubirile nu pier.

N-ai luat nimic cu tine,
nici cafea şi nici ţigări;
te-ai săturat de-atâta bine,
te-ai săturat de supărări.

Idei şi gânduri neterminate,
plâng acum pe masa ta;
mâine fi-vor nestemate,
în această lume rea.

[...] Citeşte tot

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunea mea frumoasă

Tu, iubito, să-ţi scoţi bluza din prag
s-ating umerii, iradiaţi de remuşcări;
părul alintat de două mâini cu drag
să-mi aducă linişte şi înduioşări.

Cu coapsele feline şi sânii tăi avari,
spulberă-mi nimicnicia din casă,
o, cât eşti de scumpă, în taina ce apari,
minunea mea dorită şi frumoasă!

Şi mă regăsesc bine, şi devin poet,
în sărăcia-mi lucie de visător;
purificându-mi sufletul de orice regret,
din trecut, prezent şi viitor.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mult te iubesc...

Ce mult te iubesc, domniţă,
În scurta fustă şi rochiţă;
Se-aprind iar doruri grele,
Mă destram în ofuri rele.

Ce se-ascunde sub rochiţă?
Bustul tău, dragă domniţă,
Mă destram în ofuri rele?
Se aprind iar doruri grele.

Bustul tău, dragă domniţă,
M-a fascinat printr-o rochiţă;
Se aprind iar doruri grele,
Se ţin de mine numai rele.

M-a fascinat printr-o rochiţă,
Verde ca şi foaia de viţă;
Se ţin de mine numai rele,
Şi mă sufoc în patimi grele.

[...] Citeşte tot

poezie de George Pena din Mirajele vieţii (8 aprilie 2008)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vei veni

De vei veni, sufleţele, la mine,
să te îmbraci cu linişte şi tăcere
şi mai cu seamă, tu, inima
s-o laşi să bată-n voie, cu sfâşiere.

Am să te-aştept, pârjolit cu uimirea
spulberată între distanţe acum;
din nori şi din stele să te-adun,
precum m-a-ndumnzeit iubirea.

Să aduci surâsuri, vestite de buze,
ochii tăi să clipească ceva nefiresc;
şi dacă-s sfios, sa nu te-amuze
că în săruturi am sa te zidesc.

Şi am să uit capriciile asedierii,
mereu întârzierile vor fi prelungi;
tu ai să mă stingi cu venirea serii,
cu liniile tale, calde si lungi.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvară

E primăvară, Doamnă, şi e zi cu soare,
în vii pe dealuri, a dat colţul ierbii;
se primeneşte zarea, pomii au dat în floare
prin codrii Vlăsiei boncăluiesc cerbii.

E primăvară Doamnă, şi cerul e senin,
ciocârlia bate spaţii năucite-n cânt;
jos pe baltă, acelaşi susur cristalin
şi-adastă vânătorii să împuşte vânt

E primăvară Doamnă, şi inima vibrează,
timpu-i înspumare, clipa nepieritoare
cel care adesea sunt, acum oftează,
peste lume saltă aceeaşi privighetoare.

E primăvară Doamnă, şi e zi cu soare,
ciocârlia bate spaţii năucite-n cânt;
se primeneşte natura, pomii au dat în floare,
iubirea şi speranţa mă sângeră pe vânt.

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia cea mai frumoasă

Am să-ţi scriu Am să-ţi scriu poezia cea mai frumoasă,
căci te iubesc, fiind o dulce femeie;
voi căuta şi rima rară, uneori preţioasă,
voi scoate ritmuri noi, din orice idee.

Am să-ţi scriu poezia cea mai frumoasă,
tu eşti soare şi stea, şi fior gingaş,
tu mi-aduci ritmarea scumpă şi duioasă,
avânt mitic, voinţă multă, dor nărăvaş.

Am să-ţi scriu poezia cea mai frumoasă,
însăşi speranţa ne-adună vioi, iscusit;
hipnotizat de aceeaşi doamnă graţioasă,
sufletu-mi arde uimitor, de un dor iţit.

Ne vom săruta buzele bezmetic şi cu har,
bezmetic şi tandru va fi mereu sărutul;
ne vom dezmierda simplu şi uneori bizar,
a noastră va fi lumea, al nostru pământul!,
căci te iubesc, fiind o dulce femeie;

[...] Citeşte tot

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!