Germania şi Ungaria

Epitaful meu

Aici zace B, românul
Din regatul unguresc,
Fost profesor de Germană
La liceul franţuzesc.

epitaf epigramatic de Valentin Bude din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Germania nu poate uita că Ungaria şi Bulgaria au fost aliaţii ei în trecut.

Adolf Hitler în scrisoare către regele Carol al II-lea (17 iulie 1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă în Germania (RDG), în Cehoslovacia, în Bulgaria, în Ungaria şi în Polonia sunt lucruri organizate de URSS cu sprijin american şi al Occidentului. Aceste lucruri au loc cu sprijinul plevei societăţii şi cel al străinilor pentru a derula loviturile de stat în sânul acestor popoare. Occidentul are nevoie de slugi şi sclavi.

Nicolae Ceauşescu în Stenograma şedinţei C.P. Ex. din 17 dec. 1989
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii nu dispreţuiesc românismul pentru că sunt comunişti, sau anarhişti, sau mai stiu eu ce sectă social universală. Nu. Ei pur şi simplu, regretă că sunt români, şi ar vrea să fie (o mărturisesc) orice altă naţie de pe lume, chinezi, unguri, nemţi, scandinavi, ruşi, spanioli; orice, numai români nu.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele Italiei ieste vechiu, la toate istoriile cele vechi latineşti, de pe Ital, craiul lor. Nemţii italiianului zic valios şi noao, moldovenilor şi muntenilor, iar aşa valios; franţozii italiianului valaşhos, noao şi muntenilor valaşhos; leşii italianului vloh, iară noao voloşin, iară muntenilor acum s-au luat leşii după apa Oltului şi au mai adaos tiparnicii lor o slovă: M, de le zicu molteni, adecă olteanu; ungurii italianului: olaşu, iară moldoveanului şi munteanului olah. Şi Ţării Italiei leşii zic Vlosca Zemlea, adecă Ţara Vlohului, iară ţărâi noastre: Volosca Zemlea.

Miron Costin în De neamul moldovenilor, Cap. I - de Italia (1686)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1927 apare prima societate de eugenie din România, fondată la Cluj de Iuliu Moldovan, care deja în anii 1930 număra 300 de membri. În '39 existau deja cinci societăţi de eugenie în România, care erau unite într-o Federaţie a Societăţilor de Eugenism. Acestea erau doar societăţile româneşti. A existat însă un foarte puternic şi extins eugenism german în Transilvania şi Banat la fel cum a existat şi un eugenism maghiar în Transilvania în perioada interbelică.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii români susţin că sunt slavi, evrei, armeni, nemţi, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot judeca; românii sunt deştepţi, sunt şmecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici creatori. Dacă le pronunţi vreun nume despre care se ştie sigur că e românesc, au alte argumente. Este din Oltenia? Sânge sârbesc. Este din Moldova? Moldova întreagă este slavizată. Din Transilvania? Sânge unguresc. Cunosc câţiva moldoveni care spun cu mândrie: am sânge grecesc, sau: "strămoşu-meu a fost rus". Singura lor şansă de a fi oameni adevărati este de a-şi dovedi că originea lor nu este curat românească.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce interesează istoria europeană este rezistenţa faţă de turci a grecilor, a sârbilor, a ungurilor, a valahilor, a moldovenilor şi în sfârşit, a ruşilor, din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea. Graţie jertfelor "Balcanicilor" şi ale slavilor din răsărit, civilizaţia occidentală a putut să se continuie în Europa occidentală şi de acest fapt germanii, italienii, francezii etc., nu îşi dau destul seama.

citat clasic din Ferdinand Lot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt pe un sfert neamţ, pe un sfert ceh şi pe jumătate român. Faptul că am sânge amestecat, faptul că la Liceul de Muzică am avut colegi nemţi, unguri, evrei, sârbi, bulgari şi turci, cu care convieţuiam în prietenie şi armonie, faptul că eu n-am ştiut ce înseamnă ura de etnie, că nici nu auzisem bancuri rasiste, a contat, cu siguranţă, foarte mult. Noi ne-am învăţat de mici să nu fim invidioşi unul pe talentul celuilalt. Pentru că nu eram egali. Dar încercam să compensăm prin hărnicie, era o stare de emulaţie care ne făcea bine.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăul

Se vaietă românul că cică e furat
De hoţi externi, interni, extratereştri
Şi calcă în aceliasi străchini, regulat
Când ese să-şi aleagă Doamnele fereşte...
Se vaietă românul că cică e vândut
De douăzeci de ani de la cizmar încoace
Aevea visul celor proşti şi celor mulţi
S-a transformat într-o iluzie rapace...

Se vaietă românul că cică e trădat
De când se ştie că-i şi el o naţiune
De domnitori, de regi, de preşedinţi de stat
De toată scârboşenia din lume

Se vaietă românul că -s ruşii vinovaţi
Bulgării, nemţii, ungurii, evreii
Şi după cea călcat în propriul rahat
Şi-l pune cu mândrie-n fruntea Ţării...

E numai vaiet de la Tisa pân-la Nistru

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (12 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotbalul este una dintre puţinele activităţi omeneşti în care se dovedeşte relativitatea timpului: poţi încremeni o jumătate de minut portarul care sare după minge, poţi repeta aceeaşi scenă de mai multe ori cu încetinitorul sau în sens invers şi, graţie fusului orar diferit, de la continent la continent, să vezi la Santiago un meci între unguri şi nemţi înainte de a fi fost jucat.

Isabel Allende în Ţara mea inventată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii gării

printre gări
pentru că doar acolo
pentru atunci şi doar atunci
doar tuc-tuc, tuc, tuc
tăcere şi feţe
o masă sărăcăcioasă
hoţi, valize, indiferenţă
Spania, Italia, Franţa,
Germania, Ungaria, Portugalia
sau niciunde
sau nimeni
sau degeaba
urlete de spaimă/chiuituri
pene de păsări, gunoaie,
doar gări
doar umbre
doar noi într-una scormonindu-ne
buzunarele de mărunţiş
visând ziua şi noaptea
gerunziindu-ne stările şi paşii

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am făcut însă şi guvernului ungar următoarea declaraţie clară: În eventualitatea că nu ar exista nicio posibilitate de înţelegere paşnică între România, Ungaria şi Bulgaria, Germania la rândul ei ar putea anunţa în mod clar că de acum înainte ea se va dezinteresa total faţă de viitoarea evoluţie în sud-estul Europei. Reichul german este destul de puternic pentru a se proteja el însuşi, cu promptitudine şi prin propria forţă, împotriva ameninţării oricărei agresiuni. Totuşi, eu nu voi permite niciodată ca Wehrmachtul german să fie angrenat într-un conflict pentru chestiuni care sunt absolut disproporţionate cu jertfele cerute de un război. Dacă România, Ungaria şi Bulgaria consideră că nu pot ajunge la o înţelegere, convingerea mea este că această atitudine nu va aduce beneficii nici uneia dintre aceste ţări, ci, din contră, le va aduce pedeapsa tuturor. În acest caz, nu mă simt chemat să întreprind ceva spre a ţine sub control evoluţia viitoare.

Adolf Hitler în scrisoare către regele Carol al II-lea (17 iulie 1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbărie

Chiar de le ştim că sunt limbute
Pe florentine, veneţiene,
La zvonuri tare pricepute,
Chiar şi bătrânele viclene,
De-ar fi lombarde ori ramlene,
Ori genoveze, ştiu precis,
Nici piemonteze ori savoiene,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Cică ţin curs de-oratorie
Napolitanele; le place
Cotcodăceala, cum se ştie,
Celor nemţoaice ori prusace.
De-s egiptene, ori grecoaice,
Sau unguroaice, nici în vis,
Nici castiliene, spanioloaice,
N-au plisc mai bun ca la Paris.

Bretone, svitere? să-nveţe,
La fel gascone, touluziene:

[...] Citeşte tot

poezie de Francois Villon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degradatori de naţie

Trăim perpetuu în ruşine
Oh, naţiune, biet popor
Condus de-o gaşcă; golănime
Politicând interes... lor.

Rămânem prinşi tentacular
De-o caracatiţă gigantă,
Infipţi în ac de-un insectar
De-o vanitoasă... atentantă.

Mă îngrozeşte-un car de silă
Că-s provenit de-un timp lugubru
De-o neştiinţă crasă... Am milă
De mine, ex... comunistul sumbru.

Nu-i-ndeajuns că m-am dezis
De putrezimea de prostie,
De lene, pungăşii-n permis
Că ştiinţa-i bunul... din hoţie?!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea III - Parodia imigrantului

Imigranţi, copii de suflet ai lui ăla cu A mare
Nu puţini, milioane, după ultima estimare,
Răspândindu-se în roiuri întind corturi uriaşe
Şi ascunzându-se în ele fac planuri ucigaşe.

Iată vine-un imigrant ce părea mai descurcăreţ
Johannis privind la dânsul îl întreabă cu dispreţ:
- Was ist das?
- Was? Şi de mai ştii şi româneşte
Domnul nostru vrea să-ţi spună ceva ce te priveşte.

La un semn deschisă-i calea şi se-apropie de Cotroceni
Un imigrant atât de simplu că se pierdu printre bucureşteni.
- Tu eşti Johannis?
- Da imigrante!
- Am venit să-ţi cer să ne primeşti,
România e frumoasă, e o ţară ca-n poveşti.
- Orice gând ai imigrante şi cu orice planuri vei fi sosit
Cât suntem încă la pace eu îţi zic du-te de unde-ai venit.
Despre partea cu primitul, noi şi-aşa suntem săraci

[...] Citeşte tot

parodie de Rozsnai Zsolt, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rozsnai Zsolt
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viaţă)

De vei citi aceste versuri,
Vei înţelege foarte mult,
Vei şti că dragostea de mamă,
E prea puţin, un... cult.

Când îţi văd privirea tristă
Şi pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesneşte
Şi deodată nu-mi mai bate.

Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi şterg fruntea şi obrazul
Şi-ncercând să-ţi fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?

Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îţi stergi ochii cu năframa
Şi c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Identitate

slugi, iobagi, şerbi, argaţi, rumâni,
la turci, la ruşi, la unguri, la austrieci
la greci, la tătari, la nemţi
sute de ani, mii de ani, generaţii
tradiţii de
slugi, iobagi, şerbi, argaţi, rumâni
olah, bidos-olah, vlah
ţărani pe moşie, vânduţi, cumpăraţi
în bordeie, legaţi de boier
curve, hoţi, mincinoşi, puturoşi
pizmă naţională
doi ciobani îl omoară pe al treilea
mai bogat
Păcală de la ţară e un şmecher
maghiarii îi detestă pe ardeleni
ardelenii îi respectă pe maghiari
moldovenii şi muntenii sunt în urma ardelenilor
drăgaica, caloianul, pluguşorul, colinde
pe la boierii care nu-s acasă
Sânziene, căluşari, moaşe, babe, bobi

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!