Limba pruncului este cea a izvorului, a copilului - cea a setei, a adolescentului - cea a învolburării, a adultului - cea a apelor adânci, a bătrânului - cea a liniștii.
aforism de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (21 octombrie 2015)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Rai de crini
În ziua ce sosește
cu raze de foc plină,
plutește lin în aer
aroma-Ți cea de smirnă,
ce-mbată orizontul
cu străluciri de stele
și poartă-n vis albastru
mirul tăcerii grele.
În seara ce îmbie
cu chipu-i de tăciune,
ce-mbracă cu mătase
întinsul peste lume,
Te-aștept lângă fereastra
ce stă deschisă larg
pe Tine - dulce vis
al cerului meu drag.
Te port mereu în suflet
ca pe-un rai de crini
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia (28 august 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un nou început
Din suflet cad rare cristale
prin cerul și-n cerul din mine,
în vuiet adună... cascade,
în salturi... simțiri libertine.
Cresc pomii mustind iar a verde
cu-nfipte în cer rădăcini,
pe ramuri purtând oseminte
de stele-martir și lumini.
Cad picuri de timp înghețat
prin ploi colorate cu rouă,
la altarul cel alb, cu vise udat,
tăcută așteaptă Viața cea Nouă.
Dansează acum toți macii în floare
să bucure câmpul cu pace,
s-aplaude îngeri - luminii de strajă -
nisip mișcător pe o filă de carte.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia din revista "Armonii Culturale" din Adjud (septembrie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă poezie...
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Doină n-ar fi,
Nici Surâs de copii,
Nici Flori, nici Câmpii,
Nici Soare pe zare,
Nici Marea cea Mare.
Am fi mai săraci -
De sorți lepădați,
Am fi robi pe veci,
Am fi lespezi reci,
Tăcute fântâne
Cu ape bătrâne,
Munți încărunțiți
Și Sori nenuntiți.
Dacă Poezie n-ar fi,
Nici Oameni n-ar fi,
Nici Vise pădure,
Nici Șoaptă, Vorbire,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia (1 martie 2015)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la apă, dar cu o relevanță mică.
- mamă (vezi și maternitate)
Mama este
Mama este raiul ce ades suspină,
Lacrima-i curată e prosop de vină,
Mama este cerul cu steluțe dalbe,
Înger de lumină gândurilor toate.
Mama este chipul zorilor albaștri,
Ce la cap veghează visul printre aștri,
Mama e culoarea cerului senin,
Miere-n supărare - veacuri de pelin.
Mama este viața fremătând în palme,
Dorul și iubirea-n lumile de cazne,
Mama este setea ce tăcut se-adapă,
Liniștii de prunc - nesfârșită apă.
Mama este soare, chipul de lumină
Ce ne intră-n suflet și nu are vină,
Mama este câmpul plin de verde iarbă,
Mama este neaua serilor de iarnă.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia (2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Limba noastră
Limba noastră cea română -
Rai mergând cu noi de mână,
Munți și ape, și pământuri,
Calde zări din patru vânturi.
Și pustiu, și oază vie,
Suflet de român ce-nvie
Patria ce-n veci nu moare -
Cânt de paseri călătoare.
Iarbă grasă ce foșnește
Limba ce ne îngerește,
Crucea moșului străbun -
Ritmul inimii de-alun.
Voci de pene și condeie
Înmuiate-n curcubeie -
Foc ce scânteie ades
Glasul lumii cel ales.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia (26 august 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Gheorghe A. Stroia despre apă, adresa este: