A fi
A fi nu e totuna cu a exista.
A fi este mai mult decât a exista.
A fi este ceva desăvârșit.
A fi e faptul împlinit.
A fi este dorința realizată.
A fi este natura întrupată.
A fi e scorul minții.
A fi e rodul muncii.
A fi e tot ce noi simțim.
A fi e tot ce construim.
A fi e viața oglindită.
A fi e timpul convertit în faptă.
A fi e absolutul.
Dincolo de a fi e nimic,
E vidul.
A fi om este mai mult decât
A ființa ca om.
A fi om înseamnă empatie și dăruire.
A fi om înseamnă iubire.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (27 noiembrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iubiți-vă oameni
Iubirea este mai veche decât omul?
Iubirea a apărut odată cu omul?
De unde vine iubirea?
Ce este de fapt iubirea?
Există fericire fără iubire?
Poate perpetua viața fără iubire?
Religia spune că iubirea
Este mai veche decât omul.
Știința spune că iubirea,
S-a născut odată cu omul.
Poeții spun că iubirea este simțire,
Că este extaz, că este trăire,
Și tot ei spun că viața fără iubire,
Este săracă, anostă, fără sclipire.
Iubirea este credința.
Iubirea naște și renaște ființa.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (20 februarie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
De-ar fi fost...
Înaintea Timpului, de-ar fi fost să respir,
Aș fi umplut neantul imens,
Cu gândul meu tot mai dens,
De prefaceri, de-nălțări și iubiri.
De-ar fi fost să împlinesc un alt gând,
Aș fi urcat acest pământ,
Din al său obișnuit mers,
La rangul de stea, din Univers.
De-ar fi fost să exist într-un areal,
Undeva în infinitul astral,
Aș fi ales să fiu în acel spațiu curbat,
În care Timpul să-mi rămână nemișcat.
poezie de Gheorghe Alionte (5 aprilie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la existență, dar cu o relevanță mică.
Mai suntem încă vii
Mai suntem încă vii
Să mai răbdăm urgii?
Că peste răul ce l-am adunat
A mai venit un rău neașteptat.
Acest rău numit Covid,
Un virus periculos și perfid,
S-a răspândit ca un blestem
Făcându-ne viața un infern.
O cumplită pandemie se instalează,
Și oamenii se izolează,
Stau in carantine
Și la ei in case.
O, Doamne, câtă suferință
Pe oameni, și câtă neputință,
Când virusu-i doboară!
Și câtă jale,
Când stau la rând să moară
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (17 noiembrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii de azi, nu-I uitați pe părinți
Copii de azi, păstrați-i în minți
Și în suflet pe ai voștri părinți!
Ei v-au îngrijit, v-au vegheat,
Și din puținul lor v-au dat,
Ca să creșteți cu aripi de zbor,
Să fiți urmași cu viitor!
V-au iubit, v-au ocrotit,
Și dacă uneori v-au dojenit,
Copii de azi, nu îi pizmuiți,
Pe-acești neobosiți părinți!
Ceas de ceas și zile de-a rând,
Voi ați fost în al lor gând,
Că nu există un lucru mai sfânt,
Decât să fii părinte pe pământ!
În pragul casei lor, ei așteaptă smeriți,
Să le dați un semn, că-i iubiți,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (12 ianuarie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Gheorghe Alionte despre existență, adresa este: