Cântecul bastardului
Cine sunt? de ce mi-s pașii
Legănați în aritmie?
Mă alină ucigașii
Sau de zile mă sfâșie?
Unde merg? De ce mi-s anii
Drumuri negre de leșie?
Mă încrâncenă tiranii,
Sau cu gerul mă sfâșie?
Cine sunteți, triste umbre
Care stați în straja nopții?
Care-s drumurile sumbre,
Cine sunt luntrașii sorții?
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Consecvență
Un client dintre aceia,
Care zilnic se atinge,
Auzea ca-n vis femeia;
- Nu bea, Doctore, el... stinge!
epigramă de Gheorghe Ion Păun din Mozaic umoristic (2004)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne cheamă timpul
Ne cheamă timpul - ardere imensă...
Tiranul care taie prin destin,
Cu platoșă
Și pavăză mai densă,
Ca patima,
Ce freamătă-n rubin...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ora unirii
Ființe de piatră, cu fulgere grele,
Fac zid de rachete, scrâșnind din măsele,
Cruzimea li-i oarbă, răbdarea li-i suptă;
Au poftă de sânge și sete de luptă,
Lumina izbește-n zăvoarele firii;
Sunați, trâmbițași, pentru ora unirii!
Hefaistos înghite secunda majoră,
Cu fremăt de clopot în barba sonoră,
Himere auguste valsează cadrilul,
La puntea speranței domnește delirul,
Lumina izbește-n zăvoarele firii;
Sunați, trâmbițași, pentru ora unirii!
Pământul în goana pierzării tembele,
Își flutură vraja genezei prin stele...
În marea de zbucium și lacrimi amare,
Mai cerne norocul fiori de salvare,
Lumina izbește-n zăvoarele firii;
Sunați, trâmbițași, pentru ora unirii!
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roata
Rug de jerfă,
Ochi de stea;
Semnul anotimpului...
Inimă de Horia,
La rotirea timpului...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecce Homo
Ah, visul cum mă coace
Și setea cum mă scurmă,
Cu mreaja de fantasme,
A zborului din urmă...
În spinii nedreptății
Și crucea de căință,
Trist licăre lumina,
Din biata conștiință...
Cum sângeră sub teascuri,
Cu strugurii mâniei,
Amarul muncii drepte
Și fructul omeniei...
Nădejdii dintr-o oră,
O lună sau un an
Se-nchid în carapce,
De mituri și slogan...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treizeci de arginți
S-a vândut un om odată,
Pentru trezeci de arginți
Pentru că voia și Iuda
Să rămână printre sfinți...
Trist mijloc pentru tortură,
Enigmatic ochi de drac,
Greu a chinuit prin veacuri
Viața omului sărac...
Sunet de argint sinistru,
Odios metal flămând,
Cu reflexe de lumină
A hrănit un om de rând...
Blestemat să fie omul
Care s-anăscut sub soare,
Cu arginții săi netrebnici
Născociți pentru vânzare...
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu și Dali
Eminescu și Dali
Se-ngânau pe ciocârlii
Și cu fiecare vară
Legănau un veac de țară...
Unul vorba ne alină
Și ne-o ferecă-n lumină;
Altu-și deapănă fiorul
Și-n culori ne-aprinde zborul...
Eminescu și Dali
Se-ngânau pe ciocârlii
Și cu fiecare vară
Legănau un veac de țară...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Calvarul năzuințelor (2009)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt visul
Sunt visul adunat din claritate,
Săgeata luptătorului temut,
Scânteia radiind eternitate,
Sunt arșița din care vă sărut.
Sunt viscolul cu patimă adâncă
Spre care temerarii jinduiesc,
Chemarea pentru dragoste și încă
Fiorul, fulgerând dumnezeiesc...
Sunt focul liniștit de zile calme,
Amiezile mi-s pline de povești,
Duc cerul împlinirilor în palme
Și focul năzuinței omenești...
Mă roade, însă, cruda lașitate,
Icoana măscăriciului sperjur
Prostia ignorând integritate
Și sensul labirintului obscur...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
În seara asta
În seara asta ninge undeva;
O lume se aprinde de omăt;
Se năruie un vis de mucava
Și crivățul se-ntoarce îndărăt...
Sub genele uitării de cobor;
Să-mi râdă nălucirile din bolți,
Azurul dintr-o acvilă de zbor
Îmi ferecă iubirile la porți.
În seara asta, sfinte depărtări
De freamătul uitării se-nfioară,
Lumina necuprinselor cântări
În nufărul iubirii se coboară...
Mă leagă amintirea de ninsori;
Iubirile de vise viscolind
Și gândurile mor, de-atâtea ori
Când zilele se vântură-n colind...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de neuitare
Se aprinde cerul neamului român,
Râuri de speranțe se ascund în hău,
Deznădejdea noastră strânge an de an,
Flori de neuitare pentru chișinău.
Ninge și iar ninge, vârtejind în gol,
Lacrimi de iubire pentru zile triste,
Lupii dau târcoale, sfâșie-n ocol,
Oile pierdute printre acatiste.
Unde ești UNIRE sfântă și-nțeleaptă,
Golgotă de vise, Rai de suferinți,
Dunăre de doruri - limpede și dreaptă?
Unde este țelul Domnilor Părinți?
Se aprinde cerul neamului român,
Râuri de speranțe se ascund în hău,
Deznădejdea noastră strânge an de an,
Flori de neuitare pentru Chișinău.
poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Sfaturi de la tatăl meu
Mi-amintesc cu dor și stimă,
Mi-amintesc cu drag mereu,
De imboldul plin de rimă,
Ce-mi zicea tăticul meu;
Ca să poți avea simbrie,
Nu e lucrul cel mai greu;
Să știi bine meserie
Și algebra de liceu...
Ia mistria, bolobocul,
Saltă ziduri temerare...
Nu căta pe drum norocul,
Că nu crește-n strada mare...
Nu călca poteci străine,
Limpezimi de zile calme...
Dumnezeu când fu la tine,
Ți-a lăsat norocu-n palme...
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ion Păun din Calvarul năzuințelor (2009)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Gheorghe Ion Păun despre timp, adresa este: