Greierească
Greierul de la natură
Nu poate cânta din gură,
Ci din aripi și picioare,
Pentru că voce nu are.
epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căci aceiași erau salcâmii, cu bogate coroane, aliniați de-a lungul ambelor părți ale drumului; același era grâul des, cu spicul auriu și mare, prin care o mână nevăzută și un capriciu de bun gust al naturii presărase aceleași albăstrele, mac roșu și rochița rândunicii; aceleași erau casele izolate și satele presărate la picioarele dealurilor; aceeași văpaie a soarelui de vară și aceiași stâlpi de telegraf, pe care erau animate aceleași sârme de favorizare a convorbirilor la mari distanțe. Dar sufletele tinerilor se desfătau și simțeau acea ușurare înaripată, ca după spovedanie. Și totuși, gardurile, zidurile, stâlpii de telegraf dețineau secretul unei noutăți a anotimpului.
citat din Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă
Ne-am cunoscut în lume multă
Și ne-am îndrăgostit în pripă
Crezând că timpul ne ascultă
Am zis... Oprește-te!... Stai o clipă!...
Cuprinsă de iubirea sfântă
Pluteam pe-a dorului aripă
Însă a fost aripă frântă
Și am plutit numai... o clipă.
De dragoste și voioșie
Noi am făcut mare risipă
În cântec, joc și poezie
Dar au pierit toate-ntr-o... clipă.
Acum sunt tristă, supărată
Iar inima mea strigă, țipă
Că dragostea înflăcărată
A dăinuit numai... o clipă.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la aripi, dar cu o relevanță mică.
În singurătate
E-n amurg și dinspre vale,
În revărsare de petale
Florile răspândesc parfum;
Nimeni nu mai e pe drum...
Nici vântul nu mai adie
Și-i liniște pe câmpie.
În acest splendid decor,
Stând pe verdele decor,
Cu cântec plin de nostalgie,
Cu zâmbet de melancolie,
Plutind pe aripi de mister,
Colind oceanul de eter,
Străbat pe drum de ochi ascuns
Și văd ce gândul n-a pătruns.
Apoi din spațiul infinit
Cobor în suflet pustiit...
De lume sunt departe mult,
Singur vorbesc, singur ascult,
Mă bucur singur, singur plâng,
Singur deșertul vieții-nfrâng.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din În singurătate (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare
Fire de aur din soare coboară
E cerul albastru și câmpu-nverzit
Pe aripi de fluturi zefirul zboară
La viață și dragoste totu-i trezit.
Amurguri sublime cum încă n-au fost
Pline de visuri, dorințe și-avânt
E totul crearea divinului rost
Nopți frumoase de basm, poeme și cânt.
În adieri sunt șoapte
Pe cer sunt mii de stele
Ce tremură în noapte
Ca dorurile mele.
În freamăte duioase
S-ascunde taina firii
Și-n răscoliri sfioase
Dă mugurul iubirii.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Gheorghe Ionescu despre aripi, adresa este: