Rană
Cum rana nu ia forma stiletului,
sărutul tău nu ești tu.
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învățătură
Să beai un ceainic plin cu galbeni fluturi,
înhamă casa la bătrâna salcă
și amintește-ți vechile săruturi
care, desculțe, carnea gurii-ți calcă.
Cu litere ce curg din cărți te spală
și mâna-n iarba moale ți-o răstoarnă
cât arde-n zări statuia verii, goală
și cât respiri, nepodidit de iarnă...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boustrophedon
epecnî ec lalabak ereircs o uircs
de la dreapta la stânga și apoi în surpare
ăsrevni Kabala!
scriu pe un diamant tăiat în rouă,
scris înnoptat, pe coaja portocalei
scalp de înger
versete de iarnă
cu săruri de săruturi
scriu semne de moarte
în oglinzi obrintite...
poezie clasică de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de dragoste
Noaptea-n friguri se divide
când încă mai am gură să-mi las
sărutul pe degetele despletite,
întoarse-n oglinda lor de popas.
Și oglinda e gură rănită
și-n fiecare dinte te-arăți,
ca o regină umbrită
de crenelurile unei roase cetăți...
Oglinda în mărul ce ești se înfige,
suc dulce îmi curge în barbă
dar zeama e sânge și frige
și după ce trece,
sunt iarbă...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transfigurare
Vai, ce urât mă regăsesc uneori,
crestând hârtia, ca pe-un crin bolnav,
cu unghiile lungi, cuprins de teamă...
Par în chiliile cu lespezi roase
uitatul alchimist târându-și ghebul
și barba de sub mucede arcade,
cerșindu-și sieși blestematul aur.
Cu strâmbe degete zvâcnind sub lampă,
și proiectând peste perete umbra
cuvântului abia ivit pe filă,
duhul țigării-l izgonesc, de-o clipă,
spre cărți ce se subție în tartaje...
Râzând, urlând, schimonosit aproape,
cu fiecare literă scurtez
a vârstei cale, și-nnoptând îmi pare
că-mbătrânesc c-o literă mai mult,
că-s palid, șters și, dureros, același.
Dar i-ați privit pe-ndrăgostiți? Sărutul
le schimbă, straniu, liniile feței
și-i face albi de spaime
[...] Citește tot
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la sărut, dar cu o relevanță mică.
Villonească
Culori borțoase, deșuchete.
(din frunză cursă și rachiu)
alb îl purta în trup pe verde,
rosu mișca-n potrocaliu.
culori strivite de sărutul
orașului de-un veac surpat
îmi amintiți de începutul
unui amor nerușinat.
El, fruntea își târa să-și culce
în degetele-evantai
cu unghii de zăpadă dulce,
dar nesolubile în ceai,
și. nu e nimeni să-l disculpe.
ani, șaisprezece, tăinuia
în arcul unor groase pulpe
ca în părăginiri de stea.
Îmbrățișări usturoiate,
mișcau un sânge vechi în trunchi,
stârnind făpturile culcate
în uriașii ei genunchi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Gheorghe Tomozei despre sărut, adresa este: