Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Gigi Stanciu despre timp

Gigi Stanciu

Lacrimi de dor,
fire de nisip auriu
pe unda lunii...

haiku de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Lacrima dorului,
fire de nisip
pe unda lunii.

haiku de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Petrecere primordială

Simt gustul care mângâie și-i dulce
Al zilelor de nou-născut în vers
Și văd venind lumina să mă culce
Orbecăind difuză-n univers.

În pântec e-ntuneric și frumos,
Cordon ombilical e stea polară
Și cordul meu pulsează-armonios
Ca o pitică roșie spre seară.

Mai caut și-azi neantul, nenăscutul
Din fiecare om și nu-l găsesc,
Căci plictisiți ne arvunim plăcutul
Secundei numărate-n timp lumesc.

De ce atâta teamă de nemargini
Când totul e atât, atât de fals?
O gheară se zbârcește dur sub sarcini
Ducând cu ea obolul în balans.

[...] Citește tot

poezie de din Expoziție de gânduri
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Transformare

Am fost până- acum o vestală
În rochie albă de gală
De astăzi m-am încoronat
Regină-n Egipt venerat.

Aș vrea să-mi zidesc piramidă,
Azi timpul se-ncurcă-n hlamidă;
Nu cred în măriri și căderi,
Doar piscuri în munții severi.

Urcușu-i abrupt, nu-i ușor,
În jos amețești la izvor,
Dar vine o vreme când poți
În lacul de munte să-înoți.

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Muguri calzi ce cad

E-un ritual ce parcă s-a născut
Din liniștea de piatră a mesei de tăceri,
E caldul obicei de sori de lut
De-a rupe raze-n pomii grăniceri.

E nudul obicei din zori de zi
Plânsorile din flori desferecând,
Sunt muguri calzi ce cad, sunt muguri vii,
De primăveri eterne fremătând.

E-același ritual de mii de ani,
Când pașii te mai poartă prin livezi,
E veșnic ritual de pomi orfani
Ce plâng copiii calzi și vii și verzi.

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

La icoana Mântuitorului

Privește spre noi resemnat
Din cadrul de lemn încleiat
Iisus chinuit, răbdător
Și cuiele lui cât ne dor!

Golgota cu el toți urcăm,
În pietre desculți ne-ncurcăm
Ne vrem cât mai puri, mai senini,
În soartă pășim plini de spini.

"- Marie și tu, Magdalenă,
Nu plângeți, e viața arenă,
Spartacus și el a luptat
Și crucea romanii i-au dat.

Eu nu sunt ca el, sclavul trac,
Sunt sâmbure-al lumii și-mbrac
În albe veșminte, curate
Din veacuri păcatele toate..."

[...] Citește tot

poezie de (2005)
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Planeta de diamant

În sistemul solar personal
Am găsit printr-un studiu banal
O a zecea planetă prezentă
Și-o privesc telescopic atentă.

E-o planetă din pur diamant
Pentru soare e soț și amant
Se rotește-n cadență și-ar vrea
Să-amețesc pe orbită cu ea.

N-am crezut că-i atât de aproape
Mii de ani de lumină străbate
Într-un ceas fiindcă drumul nu-i greu,
Ea era lângă mine mereu.

O planetă se-nvârte cu noi,
Ne rotim într-un dans amândoi.
N-am putea să strivim niciodată
Diamantul din casa de piatră.

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Gigi Stanciu

Tot mai des

Tot mai des mă întreb dacă-i bine
Să mă-ascund ca și ieri toată-n mine,
Să îmi pun carapacea la loc
Și o broască țestoasă să joc.

Cu Ahile ce-aleargă mereu
Să mă-ntrec nu îmi pare că-i greu;
Sunt actor tot mereu figurant
Pe o scenă, urlând delirant?

Teatrul zilnic te-ndeamnă să fii
Un ascuns prin butoaie pustii
Și să ieși, Diogene modern,
Cu lumina străpunsă prin stern...

Tot mai des simt că sala e goală,
Tot ce spun lumea parcă-o răscoală
Și din calea mea toți au plecat:
"E bufonul la rege, dă mat!"

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.

Gigi Stanciu

Clipă, o rămâi!

Am rămas prosternată
ca un dac la picioarele
Columnei traiane:
mal, mazăre, viezure,
îngânam nătâng...

am pășit în universul tău
tumultuos ca o cascadă,
am zărit roibi înspumați
zvâcnind lateral
să nu li se pună zăbala,

m-am simțit ca Zalmoxis,
sclav la Pitagora,
neînstare să cuprindă
în memoria sa
toate paradigmele
matematicii și filosofiei...
eu am rămas contemplând
râul calm unde piroga

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Facă-se voia ta, Doamne!

Doamne,
deja mi-e frică,
tremur toată:
Dumnezeu pare
că-și bate joc de noi...
Mintea mea e scindată,
virtualul acesta mă atrage,
îmi omoară zilele și nopțile albe,
mă hipnotizează, mă intoxică,
mă îmbolnăvește de tine, stea polară,
îmi spală creierul
și uit că rănile sunt superficiale, infime,
față de calmul divin din constelații...
am putința de a închide plăgi
pentru a echilibra balanța Ursei Mari?
Sau să mă las în mâna ta, Lucifer?

Facă-se voia ta, Doamne!

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Peisaj promis

La margine de lac, lângă pădure,
Pe undele ce poartă creste sure
Printre –adieri albastre, fericite,
Îmi duc cu mine umbrele-alungite.

Sunt umbrele de gânduri și de vise,
Sunt drumuri către rai cândva promise,
Când luntrea de argint se legăna
Pe lacul unde luna ațipea.

Atâtea năvălesc în mine sparte,
Ca valurile-n luntrea ce desparte
Un mal de altul, vis promis de fapte
Și-un lac imens de stelele din noapte...

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Expoziție de gânduri

E astăzi vernisajul meu de gânduri.
Pe largi simeze între șipci și rânduri
Am pus tablouri în culori aprinse
Să îmi citiți simțirile cuprinse.

Puteți intra, pășIți încet, agale,
Să nu treziți nici formele banale
Nici visul galben, roșu sau verzui.
Tabloul meu abia atârnă-n cui,
Îl podidește plânsul orișicui...

Puteți vedea în fiecare zi
Aceleași forme și contururi vii,
Puteți intra în gândurile mele
Le dărui să vă fie ochi de stele!


Cândva am strâns comori și le-am ascuns,
Iar până astăzi nimeni n-a pătruns
În forme să privească, să-nțeleagă

[...] Citește tot

poezie de (2008)
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Poarta

Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.

Cățelușă blândă
Mi-a întins o salbă,
Nu putea să-și vândă
Inima ei albă.

Un cuptor afară
Mi-a gătit plăcinte,
Dintr-o vară-n vară
Gust, miros se simte.

Printre pomi cu pere,
Pârguind ispite,
Am sorbit durere,
Fructe zemuite.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Doar iedera

Nu iedera târândă se înalță,
Ea demnă e, purtând de la-nceput,
Tulburătoarea șansă ce te-nalță
Cu sprijin ferm al zidului de lut.

Fasolea cea banală e proptită
Să urce pe-un arac deasupra sa,
Privind spre târâtoare fandosită
Că vrejul ei se-ndreaptă spre o stea.

Păstaia, pe toiagul abundenței,
Se lăfăie cu mare aroganță
Ea crede cu puterea descendenței
Că este nobil snob cu importanță.

Da, iedera umbrește câte-o casă,
Dar are-n mintea ei un ideal,
E alpinista rece, curajoasă,
Ce urcă stânca sură ca pe-un deal.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gigi Stanciu

Dobrogei la zi aniversară

Bătrân ținut de ape ocrotit,
De multe seminții ai fost poftit!
Ne spune Herodot că în vechime
Un împărat persan a dat de tine.

Când grecii corăbieri au poposit,
Orașe noi la mare ți-au zidit;
Din liră ți-au cântat în temple albe,
În amfiteatre purtai straie dalbe.

Romanii și-au trimis al lor poet
Să-i cânte Mării Negre un duet,
Al Tristelor și Ponticelor rime,
Melancolia dorului s-anime.

Ai fost și vatră veche de credință,
Ai tăi întâi creștini cu biruință
Și-au dus cu cinste crucea lor de piatră,
Îngenunchiați prin vremuri să răzbată.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Gigi Stanciu@timp? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Gigi Stanciu despre timp, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: De ce frunzele coniferelor rămân tot timpul anului verzi? Fii primul care răspunde!

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!