Umbra de aur
Pentru Ștefan Aug. Doinaș
Vatră
Lumina îmi este.
(Și întunericul la fel!)
Ah, razele dalbe-ale ei
Care-ndulcesc
Chipu-mi de salcie amară
Și încălzesc piatra
Pe care se lasă mama
Trudită!
Și suflarea ei aurie de sus,
Dezmorțind
Degeratele ramurii degete!
Ah, lama cuțitului ei
Cu-al cărei tăiș
Bucățesc pâinea pe masă,
Cioplesc dulcele doinelor lemn!
Eu nu îngrădesc lumina,
Ci întunericul:
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Nu poți atinge cu ochii un ideal dacă nu ești luminat de aura suferinței.
citat clasic din Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu am, moarte, cu tine nimic
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestema unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.
Dar ce-ai face tu și cum ai trăi
De-ai avea mamă și-ar muri,
Ce-ai face tu și cum ar fi
De-ai avea copii și-ar muri?!
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viață trăiesc.
Nu frica, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.
poezie celebră de Grigore Vieru din Literatura și Arta (12 septembrie 1995)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Este disponibil și textul în engleză.Cântecul soarelui
- Soare, soare, domn bălai,
Spune, câte raze ai?
- Zău că nu știu, măi nepoți,
Câte am ajung la toți!
- Soare, soare, domn frumos,
La câți dai lumină jos?
- Nu știu, eu nu socotesc
Pe câți mângâi și-ncălzesc!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această pâine
Această pâine rotundă
Crește pe apă
Ca floarea de lotus
Pe apa sudorii noastre.
Această pâine albă
Desface-se albă, dulce
Ca floarea de lotus
Sub caldul sărut al luminii.
Această pâine cinstită
Se-nchide
Ca floarea de lotus
Sub ochi scorburos, hrăpăreț.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bată vântul
Bată vântul cât de tare,
Nu se stinge mândrul soare!
Bată vântul cât o vrea,
Nu se stinge nici o stea!
Bată vântul fără milă,
Nu se stinge-a mea lumină!
Bată vântul furios,
Nu mai dă soarele jos!
poezie clasică de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reaprindeti candela
Reaprindeti candela-n cascioare
Langa busuiocul cel mereu
Degerat la maini si la picioare,
Se intoarce-acasa Dumnezeu.
Doamne Cel din slavile crestine,
Ce pacate oare-ai savarsit
Ca te-au dus acolo si pe tine
In Siberii fara de sfarsit?!
Toate le ierti,
Doamne de Sus,
Cu blandete mareata,
Chiar si pe cei
Care te-au dus
In Siberii de gheata!
Ninge frigul si pustiul ploua,
Degerata-mi este inima.
Doamne, bine nu ne-a fost nici noua
Fara sfatul si lumina Ta.
Doamne, intra si-n a mea chilie
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa mea
Tu ma iarta, o, ma iarta,
Casa mea de huma, tu,
Despre toate-am scris pe lume,
Numai despre tine nu.
Sa-ti trag radio si lumina
Ti-am fagaduit candva
Si ca fi-vom impreuna
Pieptul meu cat va sufla.
Dar prin alte case, iata,
Eu lumina o presor,
Alte case ma asculta
Cand vorbesc la difuzor.
Ti-am luat-o si pe mama
Si-ati ramas acuma, ia,
Vai, nici tu in rand cu lumea
Si nici oraseanca ea.
Las ca vin eu cu batrana
Si nepotul o sa-l iau,
Care pe neprins de veste
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ars poetica
Merg eu dimineața, în frunte,
Cu spicele albe în brațe
Ale părului mamei.
Mergi tu după mine, iubito,
Cu spicul fierbinte la piept
Al lacrimii tale.
Vine moartea din urmă
Cu spicele roșii în brațe
Ale sângelui meu -
Ea care nimic niciodată
Nu înapoiază.
Și toți suntem luminați
De-o bucurie neînțeleasă.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Mi-e dor de tine, mamă
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.
Măicuța mea: grădină
Cu flori, cu nuci și mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
Măicuțo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor și omenie
Și cântec fără moarte!
Vânt hulpav pom cuprinde
Și frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale brațe,
Mi-e dor de tine, mamă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru (17 octombrie 1994)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la lumină, dar cu o relevanță mică.
Glontele internaționalist
Unora care au cerut să fiu împușcat
Am spus că am avut și noi cultură,
Cultură veche, nu de festival.
Ce rău făcutu-ți-am, lepădătură,
De-ți tot ascuți cuțitul criminal?!
Am spus că tot ce-i sfânt o să rămână,
Că Cineva veghează-al meu destin,
Că Eminescu-a scris doar în română,
În alfabetul nostru cel latin.
Am spus că Eminescu ne e scutul
Cel de lumină lină și oțel,
Că este rău să ne uităm trecutul,
Că și mai rău e să ochești în el;
Că-i fapt de josnicie și ocară
Să duci un trai de cârtiță râmând,
Să nu știi ce se-ntâmplă pe afară
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Grigore Vieru despre lumină, adresa este: