Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Harry Kemp despre timp

O viață de marinar

Oh, lucruri scumpe, de fală, marinarul n-are –
Doar un cufăraș de lemn și-un costum ars de sare.
Dar, oricât de modest în ochii celorlalți apare,
Pe Dumnezeul cel viu, a lui e-ntreaga mare!

Distanța care crește-n urmă și care-n față scade,
Și inima de-a fi acasă pe valurile albe și nomade
Pe nava care lasă-n pupa o volbură de ape-n spume,
Prin zile toride și furtuni sălbatice, nebune.

Oh, un marinar nu are prea multe de iubit –
Dar are deasupra, albastru, tot cerul infinit
Și talazuri în jur argintii cum e cobaltul
Hălăduind, în tunet, de la un țărm la altul.

Așa că-nmormântați-mă,-n ora morții mele,
Acolo unde cliperele înalță albe vele;
Lasați trupului meu, atunci rece, încântarea
De-a dormi-n singura casă pe care-a avut-o – marea!

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântecul corăbierului

Tot echipajul pe covertă!
................................
Se-apropie dinspre vest furtuna,
Norii aleargă înnebuniți pe cer,
Șfichiuind cu biciurile luna.

Vântul fluieră-n fungi și-n straiuri,
Ne înclinăm, reducem velele la jumătate;
Acum, c-un salt și o cădere, plonjăm
În primul ochi al vijeliei înspumate;

Mușii, ghemuiți unul în altul jos
În cabine, înalță rugi fierbinți cerului:
Omul tânăr – singur și liber,
Bătrânul – alături de nevasta lui;

Unul ar renunța la tot avutul,
Iar altul la frageda, blonda lui iubire,
Pentru-o bucățică de pământ ferm
Pe care să-și afle râvnita izbăvire.

[...] Citește tot

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu arcanul (Shanghaied* )

Luat cu arcanul!... Eu jur să stau pe uscat, frățioare,
Nu mai vreau pe larga, nemărginita mare!...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!
Cu tovarăși pe care nu-i știu, nu i-am mai văzut,
Inima mea-i acum un pietroi rece, mut...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!

Pe marea gri, întinsă, rabd ruliu și rabd tangaj,
Iar corvezile grele scot sufletul din echipaj!...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!
Da, dincolo de ceață e țărmul meu drag
Și-aici parâmele de care-s obligat să trag –
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!

Luat cu arcanul – urăsc această navă, n-o ascund,
Pe care-i o javră căpitan și-o brută secund...
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!
O, când voi pune iarăși piciorul pe pământ,
Nu voi mai bea, nici naviga spânzurat de vânt!
Luat cu arcanul!.. Luat cu arcanul!

[...] Citește tot

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Hesperidele

Dincolo de hotarele lumii noastre,
Rotund spălată de mări galeșe, clipocind placide,
Unde aripile Vântului se odihnesc pe ape-albastre,
Strămoșii noștri visau nimfele Hesperide.

Veac după veac, nave cu bărbați îndrăzneți la bord
Porneau în căutarea-acelor Insule Binecuvântate;
Deși furtuni turbate le derivau spre sud sau nord,
Năzuiau mereu spre vest, cu etravele-n val înșurubate.

Cer după cer lăsau în urma lor, fără semn c-ar obosi,
Acei bărbați bărboși, puternici, mareelor tovarăși,
Până când, tot căutând ceea ce nu puteau găsi,
Făceau rondoul și se-ntorceau acasă iarăși.

Rătăcitor și fără de folos prin timp și vreme,
Mereu lângă catarg, în goană pe-ale oceanelor coline,
M-am petrecut prin această lume, făr-a mă teme,
Pentru-a mă descoperi,-n sfârșit, pe mine.

poezie de din Cântece și balade marinărești, publicată de Brentano's, New York, 1920, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântece marinărești

Cântăm aceste cântece, stropiți de spuma sărată,
Virând ancora sau, copii nevoii,
Jos pe covertă-n vânt și în zloată,
În burniță sau în rafalele ploii.

Cântăm aceste cântece ziua sub soare
Sau sub stelele nopții,
Iar ele ne-ajută să ne facem treaba când, binevoitoare,
Luna urcă încetișor pe culmea bolții.

Cântăm aceste cântece,-n care speranțele noastre-s vii,
În vreme ce ridicăm pe catarg vela mare,
Nostromul se-nfoaie-n pene când tragem vârtos de frânghii,
Iar refrenul răsună din ce în ce mai tare.

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.

Epava

Arsă până la os de soare zace-aruncată de furtună
Pe plaja goală, dusă pe gânduri, aplecată pe-o parte;
Ea care-odată înnoda-ndepărtate țărmuri împreună
Și vântura Estul și Vestul cu velele-n vânt umflate...

Stoluri de pescăruși aromesc pe copastie și pe etravă
Extenuate de mareea care tot urcă și tot coboară...
Dar, se spune, c-atunci când e lună plină, bătrâna epavă
(Și toate clopotele-anunță miezul nopților de vară)

Înalță velele și se-avântă departe de vederea noastră:
Despică oceanul iarăși și la prova ard flăcările spumei,
Și ea valsează pe apa mării unde cerul e singura fereastră,
Retrăiește niște vise frumoase de demult, vii în somnul ei.

Fremătând, în vreme ce plutește-nclinată-n vântul nopții,
Voioasă că velele-i cântă-n briza tare și-o îndrumă,
Ea simte că marinarii o iubesc și-au grijă de ea cu toții –
Iar porturile-i cad, unul câte unul, ca niște stele-n urmă.

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mărturia de credință a unui marinar

Cât voi mai naviga pe marea care-n valuri mari zvâcnește
Credința mea nu se va micșora, o, Doamne, ci va crește;
Cât deasupra capului se rotesc stelele, cerești rubine,
Oștiri strălucitoare, eu îmi voi aminti mereu de Tine.

Am văzut o zi oameni vii, cu inimă generoasă și suflet mare,
Și-a doua zi s-au dus, fără împărtășanie sau binecuvântare,
În locul nevăzut, unde vom merge toți când clipa-aceea vine –
Iar, Doamne, bunătatea și toate darurile tale le știu bine...

Necredincios par celor care nu mă știu, nu-mi cunosc miezul,
Ei nu văd cum în fiecare seară eu spun Crezul
În vâltoarea mareei care se avântă galopând spre zare,
Spre vestul nesfârșit unde seara soarele se prăbușește-n mare;

Mă gândesc în orele de veghe, în carturile lungi de noapte,
La acele lucruri care nu pot fi vândute, nici cumpărate,
Lucruri neprețuite, rare; nu iau în deșert sus pe catarg
Atotputernicia Ta, când valurile pe punte violent se sparg:

[...] Citește tot

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atracție fatală

Eram un flăcăiandru la prima îmbarcare,
M-au numit mus și a doua zi-am ieșit pe mare...

Io-ho-ho, mardeiașii mei, trageți tare!

Deși nava abia trecuse dincolo de far,
Genunchii-mi tremurau, fața-mi era de-un gri-murdar;

M-am târât până la căpitan și, plângând ca idiotul,
L-am implorat să mă debarce-odată cu pilotul,
Pentru-a ajunge cu pilotina cât mai iute pe uscat,
Acolo unde pământul sub talpa omului stă nemișcat.

Căpitanul a râs în hohote și-a strigat în gura mare,
"De-acum, băiete, până la moarte te vei legăna pe mare;
Ei îi aparținem toți – fulgii de spumă și bolta cea albastră,
Vântul și valurile – vei simți curând că nava-i casa noastră."

Ajuns apoi timonier, am jurat cu mâna pe catarg
La fiecare voiaj că va fi ultimul pe care-l fac...

[...] Citește tot

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Harry Kemp despre timp, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook