Cu cât trec anii, parcă se lungește timpul, asemenea unei umbre la amurg. Într-o zi întunericul va înghiți umbra cu totul.
Haruki Murakami în Pădurea norvegiană
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cartea "Men Without Women: Stories Hardcover" de Haruki Murakami este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Cu trecerea timpului, vei înțelege... Ce durează, durează, ce nu e de făcut, nu e de făcut. Timpul rezolvă cele mai multe dintre lucruri, și ceea ce timpul nu rezolvă, va trebui să rezolvăm singuri.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirile te încălzesc dinăuntru. Dar, în același timp, te sfâșie.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți să fii cât de retras vrei, însă într-una din aceste zile cineva te va găsi.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiesc într-o lume în care lucrurile se năruie, inimile se schimbă la nesfârșit, iar timpul trece fără încetare.
Haruki Murakami în Kafka pe malul mării
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul poate rezolva multe probleme. Dar acelea pe care nu le poate rezolva el, trebuie să ni le rezolvăm singuri.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O singurătate pură și o pace profundă sunt cele mai bune lucruri pe care luna le poate oferi oamenilor.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să petreci cât se poate de mult timp cu ceva, poate fi cel mai sofisticat mod de răzbunare.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ciuda celor mai bune eforturi ale tale, oamenii vor fi răniți când este timpul să fie răniți.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă ne-am putea întoarce în timp, probabil că niciodată nu am sfârși acolo unde am început.
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima ta seamănă cu un mare râu inundat de ploile îndelungi. Toate panourile cu semne de circulație sunt luate de curentul de apă și duse într-un loc obscur. În timp ce, pe râu, ploaia continuă să cadă violent. De fiecare dată când vezi la știri imagini cu astfel de inundații, te gândești: ''Ei bine, exact așa se petrece și în mine.
Haruki Murakami în Kafka pe plajă
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cineva îmi aranjase celulele în altă ordine și-mi desfăcuse legăturile minții. N-aveam timp să mă gândesc. Tot ce mai puteam face era să-mi caut un adăpost într-un loc sigur - și asta cât mai repede. Am tras aer în piept și m-am scufundat în adâncurile conștiinței. M-am îndreptat spre fund, dând puternic din brațe, și acolo m-am agățat cu ambele mâini de un bolovan. Apa îmi strivea timpanele, de parcă se apăra împotriva unui intrus.
Haruki Murakami în Iubita mea, Sputnik (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este posibil ca, într-o analiză finală, o ființă umană să obțină perfecta înțelegere a unei alte ființe umane? Putem investi timp enorm și energie în eforturi serioase pentru a cunoaște o altă persoană, dar în final, cât de mult ne putem apropia de esența acelei persoane? Ne convingem că cunoaștem bine cealaltă persoană, dar știm cu adevărat ceva important despre cineva?
citat din Haruki Murakami
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce rămăsese în urmă era nu existență, ci absență, nu era căldura vieții, ci nemișcarea memoriei. Părul ei alb îmi sugera inevitabil un mănunchi de oseminte albite de lumina lunii.
Haruki Murakami în Iubita mea, Sputnik (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa ne ducem noi viața mai departe. Oricât de profundă e pierderea pe care o suferim, oricât de important e lucrul care ni se interzice, chiar dacă suntem complet schimbați și nu ne-a mai rămas decât stratul fin de piele din exterior, reușim să ne ducem viața mai departe, în tăcere. Ne apropiem tot mai mult de sfârșitul timpului care ne-a fost dăruit și-l vedem cum rămâne în urma noastră.
Haruki Murakami în Iubita mea, Sputnik (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Aproape totul cade pradă uitării. Și acest mare război, și morții care nu se vor mai întoarce niciodată, toate ajung să aparțină unui trecut îndepărtat. Viața de zi cu zi pune stăpânire pe noi și multe lucruri importante sunt împinse înafara minții noastre ca niște stele vechi și înghețate. Sunt prea multe amănunte care ne frământă gândurile cotidiene, prea multe lucruri pe care le avem de învățat. Deprinderi noi, cunoștințe noi, tehnici noi, cuvinte noi. Și totuși, oricât timp am lăsa să treacă, orice s-ar întâmpla pe parcurs, sunt evenimente care nu se uită niciodată. Sunt amintiri care rămân neclintite înlăuntrul nostru, ca o piatră de temelie.
Haruki Murakami în Kafka pe malul mării
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să dansezi. Tu trebuie să dansezi cît ține muzica. Pricepi ce-ți spun? Dansează mai departe, fără să te oprești. Nu te întreba de ce, nu te gândi ce sens are. Dacă începi să te gândești la lucrurile astea, ți se opresc picioarele. O dată oprite, eu nu mai pot face chiar nimic pentru tine. Legăturile tale se vor destrăma complet. Se vor pierde pentru totdeauna. Nu vei mai putea trăi decât în această lume. Treptat, vei fi absorbit înăuntru. Așa că să nu-ți stea picioarele. Să nu-ți pese o secundă, oricât de prostesc ți s-ar părea. Tu continuă să dansezi, pas după pas. Ai să vezi că, puțin câte puțin, părțile înțepenite se vor mai destinde. Pentru anumite lucruri nu e prea târziu. Folosește tot ce poți folosi. Dă tot din tine. N-ai de ce să te temi. Acum ești obosit și înspăimântat. Se întâmplă oricui. Ai senzația că totul e greșit. De aceea ți se opresc picioarele.
Haruki Murakami în Dans dans dans (24 octombrie 1988)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era o priveliște uluitoare, oricum mult peste puterile mele de percepere, în timp ce stăteam și priveam cerul, am avut senzația că mă scurg treptat în neființă. Nici urmă de nimicnicie umană în toată splendoarea care se desfășura în fața ochilor mei. Și ea avusese loc de sute de milioane, poate trilioane de ori, cu mult înainte ca viața să aibă loc pe pământ. Priveam fermecat apariția zorilor...
Haruki Murakami în Cronica păsării-arc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am închis ochii, mi-am pus picioarele pe masă și am întors minutele în minte de parcă învârteam niște cuburi de gheață într-un pahar de whisky.
Haruki Murakami în La capătul lumii și în țara aspră a minunilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Haruki Murakami despre timp, adresa este: