Hegel despre artă

educaţie

Educaţia este arta de a face omul etic.

definiţie clasică de Hegel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărăţia artelor frumoase este imperiul spiritului absolut.

citat celebru din Hegel
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta cuvântului posedă, în ceea ce priveşte conţinutul său şi modul de a-l expune, un câmp mai nelimitat, mai întins decât celelalte arte. Orice conţinut, toate obiectele spirituale şi naturale, toate evenimentele, istoriile, faptele, acţiunile, stările interioare şi exterioare pot fi cuprinse de poezie şi elaborate de ea.

Hegel în Despre artă şi poezie, Poezia (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta n-ar putea să reprezinte Spiritul fără a-i aduce un prejudiciu.

Hegel în Prelegeri de istorie a filosofiei
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artistul aparţine timpului său, trăieşte din moravurile şi obiceiurile acestui timp, îi împărtăşeşte concepţiile şi reprezentările.

citat celebru din Hegel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opera de artă... este în chip esenţial o întrebare, un cuvânt adresat inimii care-i răspunde, un apel către suflete şi spirite.

Hegel în Despre artă şi poezie, Sistemul diferitelor arte (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica se adresează interiorităţii subiective celei mai intime ca atare; ea este arta afectivităţii care acţionează nemijlocit asupra sentimentului însuşi.

Hegel în Despre artă şi poezie, Muzica (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când este vorba de arhitectură ca artă, nu poate fi hotărâtoare numai trebuinţa, ci, ca artă, ea trebuie să satisfacă şi cerinţele mai adânci ale frumuseţii şi ale agreabilului.

Hegel în Despre artă şi poezie, Arhitectura (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

poetic

Nu reprezentarea ca atare, ci imaginaţia artistică este aceea care face ca un conţinut oarecare să fie poetic, anume când imaginaţia îl prinde pe acesta în aşa fel, încât, în loc să se înfăţişeze în figură arhitectonică, sculptural plastică ori picturală sau să răsune ca ton muzical, el se lasă comunicat în vorbire, în cuvinte şi în potrivirea lor laolaltă, potrivire frumoasă ca expresie vorbită.

definiţie celebră de Hegel în Despre artă şi poezie, Poezia (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!