
Misiunea germanilor la Paris - să mă ferească de dorul de patrie.
citat celebru din Heinrich Heine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



Au mormântul la răscruce
Au mormântul la răscruce
Cei ce-și curmă viața lor -
Crește-acolo-o floare albastră,
Floarea osândiților.
La răscruce-n noaptea rece
Stam oftând, muncit de dor -
Se mișca-n bătaia lunii
Florea osândiților.
poezie celebră de Heinrich Heine din Poezii: Călătorie în Harz (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Privindu-ți trist portretul
Privindu-ți trist portretul,
În visuri adâncit,
Văzui cum prinde viață
Pe chipul tău iubit.
Îți flutura pe buze
Un râs fermecător,
Luceau aievea ochii
Înlăcrimați de dor.
Iar lacrimile mele
Să curgă-au început -
Și, vai, nu pot, iubito,
Să cred că te-am pierdut.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Gânduri de noapte
Când mă gândesc în nopți târzii
La patrie, nu pot dormi,
Din ochi deschiși, sub pleoape grele,
Cad, calde, lacrimile mele.
Vin anii și se duc ca-n vânt...
Sunt doisprezece ani de când
Nu mi-am văzut bătrâna mamă -
Și dorul, chinul mă destramă.
Da, mă destramă dor și chin.
Gândesc la chipul ei blajin...
Să-mi fi vrăjit bătrâna somnul,
Bătrâna mea? S-o țină Domnul!
Bătrâna mea! Ce drag îi sunt!
Și, în scrisori, văd rând cu rând
Cum mâna-i tremură când scrie
Și inima i se sfâșie.
[...] Citește tot
poezie celebră de Heinrich Heine din Poezii noi (1844)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



De mii de ani aceleași
De mii de ani aceleași,
Înfipte-n locul lor,
Stau stelele pe boltă
Privindu-ne cu dor.
Vorbesc o limbă rară,
Frumoasă și bogată,
Ce nu pot filologii
S-o-nvețe niciodată.
Dar eu am învățat-o
Și n-o mai pot uita,
Gramatica, iubito,
Mi-a fost făptura ta.
poezie celebră de Heinrich Heine din Poezii: Călătorie în Harz (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



O femeie
Iubirea lor era-nfocată -
El hoț și ea o dezmățată.
Când el venea cu prada, ea
Din toată inima râdea
Ea ziua colinda hai-hui
Și noaptea sta la sânul lui;
Dar, iată-l prinseră curând;
Femeia sta la geam râzând.
Prin alții ei i-a spus: "Aș vrea
Să vii pân' la-nchisoarea mea,
Că dorul mi-e nespus de greu."
Ea dând din cap râdea mereu.
Fu pus în ștreang la ora șase,
La șapte îl înmormântase;
Dar ea la opt prin lupanare
Râdea mereu golind pahare.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Cu fierul roșu tu mă-nțeapă
Cu fierul roșu tu mă-nțeapă,
În fața mea lovește drept,
Cu vergi mă biciuie, iubito,
Dar nu mă face să te-aștept.
Picioarele, de vrei mai bine,
Din locul lor tu mi le scoate,
Dar nu lăsa s-aștept zadarnic,
Că-i chinul cel mai greu din toate.
Ah! Ieri întreaga după-amiază
Te-am așteptat cu dor fierbinte
Și n-ai venit, fermecătoareo, -
Iar eu credeam că-mi ies din minte.
Cu șerpi mă strânge nerăbdarea
Și-n fiecare clipă sar
Când sună pași pe coridoare;
Dar tu nu vii - e în zadar.
[...] Citește tot
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Lorelei
Eu nu înțeleg ce-i cu mine,
mă trage tristețea-n abis.
O veche poveste se ține
de sufletul meu și în vis.
E seară. Și Rinul sub zare
adoarme cu somn de voinic,
iar ultima rază sub soare
adastă pe stâncă un pic.
Și cântă acolo o fată,
pe vârful lucind de scântei,
în aur e dânsa-mbrăcată,
de aur e pieptenul ei.
Își mângâie părul ce-n unde
ca apa se vălură lin,
iar cântecul ei pătrunde,
căci plin e de-un farmec străin.
[...] Citește tot
poezie celebră de Heinrich Heine
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Textele de mai jos conțin referiri la dor, dar cu o relevanță mică.

Imagini de vis
Un vis tulburator, cumplit,
M-a fermecat si m-a-ngrozit.
Mai vad frânturi din visul meu
Iar inima-mi se zbate greu.
Parca-o gradina se facea...
Voios, dam sa ma plimb prin ea.
Privit de flori, simteam în zi
Nestavilite bucurii.
Si pasari ciripeau în cor
Senine cîntece de dor -
Si-un soare rosu, auriu
Smaltase flori în licar viu.
Mireasma ierbii sui-n vânt,
Vazduhu-adie lin si blând.
E totul zâmbitor si pur
În frumusetea dimprejur.
[...] Citește tot
poezie celebră de Heinrich Heine
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pentru a recomanda secțiunea cu Heinrich Heine despre dor, adresa este:
