Ilie şi moarte

Ilie Iuga se îndepărtă, legănând biciul, o clipă mai târziu, căruţa zdrăngăni prin oraş, ieşi din oraş, trecu mai departe, sub perdeaua nopţii, ducând într-un sicriu beţişoare de aceeaşi lungime, cu spiritul decedatului in ham, printre copacii grei de corbi, pe drumul prăfos, către marele gol fără coordonate şi limită unde stăpâneşte Nisipul-Timp şi Uitarea-Sepie.

Leonida Neamţu în Jurnalul oficial al misiunii Scorbowski, "Urlet"
Adăugat de csv
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea unui alcoolic

Fie-i, Doamne, somnul lin!
A-ngânat popa Ilie,
Dar când l-a stropit cu vin
Cât pe-aici era să-nvie...

epigramă de Grigore Lupescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prevăzătorului, în loc de epitaf

Şi-a compărat un loc, Ilie,
Deşi să moară gând nu are;
Îl dă oricui contra chirie:
E planul său de-amortizare.

epitaf epigramatic de Sin Arion din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfaturi guvernamentale

Spală-te pe mâini Ilie!
Poartă mască!.. pălărie,
Nu da cu mâna pe faţă
Dacă ţii... la a ta viaţă.

De strănuţi şi de tuşeşti,
Cu vecinii... de vorbeşti,
Nasul ţine-l... în batistă,
Că-i o gripă ce persistă.

Nu mai hoinări prin sat,
Dacă nu eşti... vaccinat,
Stai acas', stinge lumina
Că te aşteaptă carantina.

Necaz mare, mare hora,
Vin viruşi... din diaspora,
Rezistenţi la tot şi toate
Ca bugetu-n... sănătate.

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idilă

Ia vezi toanta de Mărie,
Ce gătită-i! Cum şi-a dat
Pe obraz cu rumenie
Şi pe cap cu alifie:
Să se mire toţi în sat.
Ia te uită şi Ilie,
Ce flăcău bun de peţit!
Cu iţari noi de dimie
Şi cu flori la pălărie,
Şi cu cisme s-a-nnoit.
— Fă Mărie, nu dai laba?
— Nu ţi-o dau, măcar să mori!
— Fă, te rog! — Mă rogi degeaba...
— Apoi dac-aşa ţi-e treaba,
Te iau altfel, şi... ori, ori.
— Mă! se vede nu ţi-e bine...
Fii de treabă nu fi prost:
Intri-n iad, sărac de tine!
Ai uitat, nu ţi-e ruşine
Că acum suntem în post!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe ametaforică

Auzi, fa, Mariţo, s-a-nchis cimitirul!
De mâine, nici popa nu poa' să se-ngroape.
Noroc c-am troiţa lu' Gogu, aproape!
Ştii, colo, 'n grădină, unde-a crescut pirul.

Am ciment şi var. Îl bag pe Ilie,
să-mi sape o groapă, să toarne o criptă,
că inima mea de boală e friptă
şi azi nu putui să leg nici la vie.

Bocesc a pustie, când toc ceapa veche,
e ştevia fiere, nu pot s-o mănânc,
prea rău năduşesc, mă seac-o ureche
şi am o durere şi-un of în adââânc!...

Auzi, fa, Mariţo, ne ştim de copile!
Tu ştii că plângeam când o floare murea!
De ce mi-o fi dat Dumnezeu negre zile
şi-n fiece an sărăcia-mi sporea?!

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ucigă-l toaca

Iuţindu-şi caii către sat
Un ţăran venea întârziat.
Vânduse, pesemne,
Nişte lemne.
Tam-nisam, din goană,
Se ivi o cucoană.
Cucoană cu pălărie,
Pe-nnoptate, pe câmpie,
Ce putea să fie?
Arătare, stafie.
Ea şchiopăta, se poticnea stângace.
Ca o răgace.
Avea pantofi şi fuste veştejite
Şi parc-ar fi avut şi copite.
Parcă avea un beteşug.
Parcă ieşise-atunci dintr-un coşciug
Şi mai abitir
Venea din cimitir,
Ca o momâie.
I se strâmbase ceva

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ale veşniciei

Prevăzător ca om, Ilie,
Se antrenează de pe-acum,
Gândind la ultimul său drum,
Şi se-aburcă pe năsălie
Că nu-i uşor, în veşnicie,
Să intri orişicând, oricum,
Ci pomădat, dat cu parfum,
Să fii şi mort, o pildă vie.
Privea de sus, insidios,
Să vadă de-s invidios.
Nicicând nu fost-a mai presus,
Să-l laud nu aveam cuvinte...
El mă sfida fălos, de sus,
Că iar mi-a luat-o înainte.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profetul Ilie

Profetul Ilie, în acte Elias,
s-a înălţat la cer, fericitul,
dar el ştie ce este moartea şi Învierea,
Boje hrani, pravoslavni, Ehad Elohim,
De Iuda fu nevoie sfântă, altfel cum?
Cine pe cine trăda? De Pilat era nevoie,
Cine pe cine comanda? Dar noi, păcătoşii
Ce am căutat noi acolo? Acum tot mai căutăm.
Un om închise ochii. Cineva îi acoperi faţa.
S-au făcut formele, a fost îngropat.
Unde e viaţa de apoi, întreabă păcătosul.
Sst, şuieră paracliserul. Între paradis şi iad
Ne petrecem viaţa ca un roman.
Pe ultima filă scrie "The end", de nu s-a rupt fila.
De aici începe Marele Conciliu al Supoziţiilor.
Eu, de obicei, încep un poem,
De obicei, zic, pentru că în fiece seară
Mor niţel. În somn mă mai şi rog.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima rugă

Dacă tot vrei să-mi dăruiesti ceva,
nu îţi cer, Doamne
şir lung precum marfarele cu brazi, de toamne...
S-or termina cândva.
Nici sănătate nu îţi cer plângând,
îmi este, crede-mă, perfect egal
de voi muri bolnav ori sănătos,
acasă ori într-un infect spital;
ce ar mai fi? Frumos
n-am fost nicicând,
aş fi nebun
cărunt, admiratoare să adun...
Comori nu vreau, mi-ajunge-un colţ de pâine,
nu sunt fiţos, răbdare ai, Stăpâne!
Nevastă am... copii aşijderi...(zece!)
Te rog, până oferta Ta nu trece,
cu stăruinţă, Doamne, ca Ilie,
eu, păcătos, risipitorul fiu,
dă-mi harul ca orice cuvânt ori scriu
instant, să se prefacă-n poezie!

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul lui Moise

Bătrânul Moise, când s-ajungă ţinta
Desăvârşirii, brusc s-a poticnit,
Căci chiar lângă odihna aşteptată,
Prin nerăbdare, a păcătuit.
El trebuia doar să vorbească stâncii,
Ca stânca să dea apă pe pământ,
Dar nu s-a mulţumit doar să vorbească,
Ci a lovit şi-aşa a fost înfrânt.

Şi dacă Moise, biruit odată,
N-a mai intrat de viu în Canaan,
Cum vom intra, noi, vii în cerul slavei,
Când ne zborşim de-atâtea ori pe an?
.......
Profetul Moise a fost cel mai blând
Din toată lumea, ca Isus Cristos.
Dar într-o zi s-a pomenit lovind
În pieptul stâncii, iute mânios.

De-aceea Domnul nu l-a mai lăsat

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pieirea dacilor

"Prea se-ntinde veselia
Tot cu praznic şi desfrâu!
Veţi tăia cu toţii via,
Şi veţi duce toţi la râu
Vinu-n sticle ori în vase
Să-l vărsaţi pe apă tot:
Cel ascuns de voi prin case
Cu putere am să-l scot.
Aşa vreau. Aşa veţi face
Ca-i tai capul cui nu-i place!"

Fost-a jale-n tot regatul
Şi la munte, şi la şes;
Plânse-oraşul, vai, şi satul,
Cârciumarii mai ales.
Şi vărsat-au lacrimi dese
Popii şi poeţii lor,
Cele două tagme-alese
Cari la orişice popor
Sunt apostoli ai mulţimii,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ilie la cârciumă

La câciumă, nea Ilie
Cu nevasta lui se ceartă.
În cap îi sparge-o farfurie,
Dar nici nevasta nu-l iartă.
Îl loveşte-n scăfârlie
Şi-n cădere s-a lovit.
Nu mai mişcă nea Ilie,
Se preface c-a murit.
Şi nevasta se preface.
Plânge de se prăpădeşte.
De-ar muri, ce bine-ar face,
Că ea, pe câciumar îl doreşte.

pamflet de Dumitru Delcă (20 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ilie

În Sarepta la Sidon
Dusu-s-a cândva un om
Şi s-a întâlnit c-o femeie
Ce vreascuri mergea să-şi ieie
A chemat-o şi I-a spus
"Obosit sunt şi răpus
Du-te te rog - apă vreau
Dintr-un vas ca eu să beau"
Şi când ea a şi plecat
Omul iarăşi a strigat
"Te rog tu când vii la mine
Du-mi o bucată de pâine".
"Viu El este - Dumnezeu -
Nu am copt nimica eu
Oala e aproape goală
Făina-i un pumn în oală
Strâng lemne pâine să fac
Pentru pruncul meu cel drag
Vom mânca şi vom muri
Căci pâine nu va mai fi".

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşul şi finu' să trăiască, poezia-ntinerească

- Naşule, hai să trăim, că destul am tot murit
Astăzi fericiţi să fim, să rămân căsătorit;
Soţia să mă iubească, să facem casă de piatră
Un copil să-mi dăruiască, că-i băiat sau că e fată.

- Să trăieşti fine iubit, vezi că ai paharul gol
Iei paharul, şi-ai ciocnit, făcând la meseni ocol;
Finul este-acum bărbat, astăzi s-a căsătorit
Iar dacă s-a îmbătat, înseamnă, că a greşit!

- Naşule, m-am îmbătat, paharul nu-l nimeresc
Urlă tu, că-s supărat, şi nu pot să le vorbesc;
Să le spui că le doresc, sănătoşi ca să trăiască
Am, cu ce să îi cinstesc, până-n zori să se cinstească!

- Trăiască finul... Ilie, cu... Olguţa însurat
Rău la nimeni să nu fie, când se duc la sărutat:
Aşa obiceiul este, amândoi se vor uni
Iar când totul se sfârşeşte, singur trup, unit, vor fi.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (18 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos-- al nostru Soare

Domnul Isus ne-a trimis
Evanghelia să o vestim
Să intrăm în Paradis
Împlinind tot ce e scris
Fii ai Tatălui să fim

Domnul Isus ne-nvăţat
Evanghelia Divină
S-avem sufletul curat
Spălat de orice păcat
Însuşi noi să fim lumină

Apostolii pe Isus
L-au vestit odinioară
Căci Domnului s-au supus
Şi-Evanghelia au dus
Omenirii — să nu piară

Ei drept centru l-au avut
Pe Isus Hristos Mesia

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De sfântul prooroc Ilie 2008

*Să iubim scriptura sfântă
Sfinţii prooroci ne cuvântă
Iubim, ca să fim iubiţi:
Astăzi să fim fericiţi

Sfinţii-n ceruri ne iubesc
Toţi la Domnul ne vorbesc
Pământul să înverzească
*Fratele să se iubească

Cuvântul unui proroc
Din pământ va scoate Foc
Proorocie - aur rar
*Aurul nostru în dar

Să fie să ascultăm
Iubiri la prooroci să dăm
Multe lucruri de vedem
Să-i iubim şi să-i credem

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Preda Păvălache (20 iulie 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada celui mântuit

I

A fost odată, ca niciodată,
Pe-un drum de ţară, lâng-un copac
Şi o fântână abandonată,
A fost odată un om sărac.

Avea o casă ca vai de lume,
O barbă rară şi-un trup firav;
Când avea sare, n-avea legume,
Când avea pâine, zăcea bolnav.

Trecură anii şi omul nostru,
Văzând că n-are nici un noroc,
Voind pesemne să-şi schimbe rostul,
C-un sac în spate, o luă din loc.

— Ce faci, vecine, întreabă unul,
Luna trecută credeam că mori...
— Eu? Plec în lume să-mi port suspinul

[...] Citeşte tot

poezie de Viorica Mariniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul I

Păn Vlad Vodă pe ţigani armează,
Asupra lor Urgia-întărâtă
Pe Sătana, ce rău le urează,
Întracea luându-ş' de drum pită,
De la Flămânda pleacă voioasa
Ţigănimea drept cătră-Inimoasa.

Musă! ce lui Omir odinioară
Cântaşi Vatrahomiomahia,
Cântă şi mie, fii bunişoară,
Toate câte făcu ţigănia,
Când Vlad Vodă îi dete slobozie,
Arme ş-olaturi de moşie,

Cum ţiganii vrură să-şi aleagă,
Un vodă-în ţară ş-o stăpânie,
Cum, uitându-şi de viaţa dragă,
Arme prinsără cu vitejie,
Ba-în urmă-îndrăzniră ş-a să bate
Cu murgeştile păgâne gloate,

[...] Citeşte tot

cânt de Ion Budai-Deleanu din epopea Ţiganiada (1800)
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!