Citate despre Immanuel Kant și suflet
citate despre Immanuel Kant și suflet (inclusiv în versuri).
Constantin Noica
O seamă de cuvinte 'ncrucișate
c-un tâlc ce suie tainic din străfund
și gânduri în balanță răsturnate
ca aur de nisip pe-un val la prund
din Kant și din bătrânul Anton Pann
adâncul vorbelor l-ai despicat în taină
- un matematic Baltasar Gracian -
tu gândul îl desbraci de-a vorbei haină
însingurat pe-a veacului alee
la ceas secret de brumă și cleștar
c-un toc muiat în trudă și-n idee
clădești al sufletului dicționar.
poezie celebră de Ștefan Baciu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Immanuel Kant și suflet, dar cu o relevanță mică.
Când mă duc
vin și nu stau pe gânduri
în zadar să mă frământ
dacă într-adevăr mă duc
în căutarea diamantului
aflat adânc în sufletul meu
vin când plec și e cel mult
o criptogramă c-un tainic
cifru sau un cod secret
când mă duc vin cu gânduri
ce stau în cumpănă
răsturnate în citate din kant
și socrate aranjate în creier
când mă duc ca un penel
muiat în culorile vieții aștept
să vin clădind versuri pe foi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imanuel Ehrenhardt
Am început cu lecturile lui Sir William Hamilton.
Apoi l-am studiat pe Dugald Stewart,
Pe urma pe John Locke referitor la înțelegere,
Pe Descartes, Fichte și Schelling,
Kant și apoi Schopenhauer
Cărți pe care le-am împrumutat de la bătrânul judecător Somers.
Pe toate le-am citit pe nerăsuflate, cu bucurie,
Sperând ca mie îmi este dat
Să apuc de coadă ultimul secret
Și să-l scot la lumină din gaura lui.
Sufletul meu a zburat prin văzduh la zece mii de mile,
Încât numai Luna se vedea un pic mai mare.
Apoi am căzut înapoi, atât de bucuros, pe pământ!
Și totul s-a născut din sufletul lui William Jones
Care mi-a arătat o scrisoare a lui John Muir.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș fi bolnav
Aș fi bolnav să cred în vise,
În sângele vuind înalt,
În tot ce e știință pură,
În fanteziile lui Kant.
Aș fi bolnav de ecuații
Nedeslușite-n rădăcini
Văzându-te în forme crude
Intrând furiș pe la vecini.
Mi-i scâncet neputința vieții
Că n-am nisipuri, nici tipare,
Nici marmură a la Carara
Să-ți fac statui între fecioare.
Ești mângâierea unic pusă
În ochiul meu de Dumnezeu,
Din mine a făcut mulajul,
Din tine chiar sufletul Său!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbrela
Dacă un om trăiește mai multe vieți,
Și nimic din fiecare nu-i deloc întâmplător,
La câtă apă am scos eu, și din câte fântâni,
Și câtă apă am cărat,
Ca pentru mii și mii de morți,
Pentru udat, când nu ploua;
Și n-a plouat mai toată copilăria mea,
Tinerețea, nici ea...
Ce se căznește fudula toamnă
Să-mi picure-n suflet credința
Că semănăm foc, dintr-o viață anterioară,
Și că, dacă ne-am uni destinele, ar fi potop?
Biata de ea, e udă, îmi replic sec în gând!
Face pe filosoafa cu mine, ca toate celelalte...
Eu, asemenea lui Kant, port umbrela după mine
Chiar și când ea se face numai
Că plouă, pentru orice eventualitate...
poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbrela
Dacă un om trăiește mai multe vieți,
Și nimic din fiecare nu-i deloc întâmplător,
La câtă apă am scos eu, și din câte fântâni,
Și câtă apă am cărat,
Ca pentru mii și mii de morți,
Pentru udat, când nu ploua;
Și n-a plouat mai toată copilăria mea,
Tinerețea, nici ea...
Ce se căznește fudula toamnă
Să-mi picure-n suflet credința
Că semănăm foc, dintr-o viață anterioară,
Și că, dacă ne-am uni destinele, ar fi potop?
Biata de ea, e udă, îmi replic sec în gând!
Face pe filosoafa cu mine, ca toate celelalte...
Eu, asemenea lui Kant, port umbrela după mine
Chiar și când ea se face numai
Că plouă, pentru orice eventualitate...
poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alfabetică
Am aruncat armura alambicată a antitezei,
Blocând bănuielile, bifând bucuria,
Călcând coruptibila cauză crâncenă
Dau de datoria dreptății deslușite...
Emană energie, erupe entuziasm!
Freamătă fariseii-n focul fără final!
Găsesc gerul grăunte grimase germinând,
Heliomat hățiș hrănind hoarde hulite...
Instinctul inițial inundă isteria;
Juvenile jigniri; jurații judecați;
Katharsis kantian karma kilogramează,
Las liberă lansarea legendei lăuntrice,
Mă minunez molatec mergând marginal.
Nici nu nașteți norocul, nici nu negați neputința,
Ori opriți orgia, ori oprimați onoarea,
Pe patul procustian palpită pacea Pământului!
Râdeți rar, rostind rugi reprobatoare,
Săvârșiți sacrul sacrificiu sfidând stigmatul sufletesc
Și șușotiți șovăielnice șoapte, șfichiuind
Terna tumoră travestită, tăgăduind treptat;
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu din Labirint de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tutuneria
Eu nu sunt nimic.
Niciodată nu voi fi nimic.
Nu pot vrea să fiu nimic.
Asta fiind spus, port în mine
toate visele lumii.
Ferestre ale camerei mele,
ale camerei mele în furnicarul uman anonim
(și de l-ar ști cineva, ce folos?),
unul printre atîtea milioane,
voi dați spre-o stradă tainică
într-un continuu du-te - vino,
spre-o stradă inaccesibilă tuturor gîndurilor,
reală, imposibil de reală,
evidentă, incognoscibil de evidentă,
cu misterul ei
ascuns sub pietre și ființe,
cu moartea punînd igrasie pe ziduri
și-ncărunțindu-i pe oameni,
cu Destinul diriguitor a toate și tot
pe drumul nimicului.
[...] Citește tot
poezie celebră de Fernando Pessoa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Immanuel Kant și suflet, adresa este: