India şi prezent

Harta politică a vremii ne-a ajutat să ne creştinăm. Dacă ne-am fi învecinat cu India, astăzi eram budişti.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Globul pământesc

Astăzi, eu am să primesc,
În dar, un glob pământesc.
De pe el voi învăţa
Unde este ţara mea.
O să văd pe îndelete
Cele şase continente.
Cel mai mare, Asia,
Unde este India, China şi Japonia
Şi marele zid chinezesc,
Sigur eu o să-l găsesc.
Apoi urmează - America
Cu frumoasa-i Canada.
Tot aici vom întâlni, Marea Caraibelor
Tot pe glob eu voi găsi, frumuseţea zonelor.
Africa e următoarea,
Aici, noi putem vedea,
Ţări pustii şi mai sărace
Cum ar fi Somalia.
Dar şi-o insulă frumoasă,
Chiar Madagascar, să ştiţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Burdoiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boas, în cercetările lui de antropometrie publicate între 1909 şi 1922, nu vorbea de indianizare, ci doar de americanizarea emigraţilor sau a celor numiţi half blood, într-atât este de adevărat că fenomenul acesta îl constatase chiar şi la indienii metisaţi. Chipurile alungite, emaciate şi înnegrite de oboseală şi de reziduuri metalice pe care Jung le văzuse defilând la ieşirea din uzină corespundeau probabil imaginii pe care psihanalistul însuşi şi-o făcuse despre indieni; dimpotrivă, indianul din America de Nord are faţa mult mai lată decât a americanului actual. Asta nu înseamnă că teoriile lui Jung privind sufletul indian ce continuă să trăiască în americanul de astăzi nu-şi găsesc o confirmare - singura, de altminteri, pe care o cunosc - într-un document destul de derutant, odinioară accesibil într-un singur exemplar la Koninklijke Bibliotheek din Haga şi astăzi definitiv dispărut: De samenzweering van den zielen der Indianen (Conspiraţia sufletelor indienilor); Vertaald uit het Spaansch in het Nederlandsch door Samuel van Haeren (Traducere din spaniolă în olandeză de S. v. H.), tipărit în 1918 sau puţin mai înainte de Drukkerij Shemoth, 's-Gravenhage (Tipografia Shemoth, Haga).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copii indienilor

Pe-aceste locuri pe care călcăm noi azi
Se jucau cândva copiii indienilor, fericiţi, sub brazi,
Ei erau stăpânii acestor preerii cu ierburi balerine,
Unde-acum sunt case din beton şi magazine.

Copacii atunci erau înalţi până la cer
Şi nu erau străzi asfaltate, nici drum de fier,
Nu erau biserici şi nu era nicio clopotniţă,
Doar păduri, păduri şi indieni – şi nici o temniţă.

Numai colibe erau pe iarba de velur,
Iar noaptea urşii dădeau târcoale-n jur –
Locul acum e altul, fără izvoare şi frunze trifoi,
Locul unde trăim, muncim şi ne jucăm azi noi.

poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las totul la voia întâmplării

Azi am pariat pe iubirea aproapelui
Aşa cum pariez câteodată pe barca sau liverpool
Ştiu că cerul ne va trimite mesaje codificate
Pe frunze proaspete de turmeric
Tot ce ştiu se află în inima asta umplută
Cu mirodenii aduse din india
Las totul la voia întâmplării
Până la sfârşitul acestei zile ceva bun tot s-o întâmpla

poezie de Sorin Lucaci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbră

Iată că iarăşi m-aţi năpădit,
Amintiri despre camarazii de arme, morţi în război,
Măslină a timpului,
Amintiri devenite astăzi un tot întreg,
Precum un tot întreg sunt blănurile unui mantou,
Precum miile de răni devin un singur articol de ziar.
Sumbră, imperceptibilă aparenţă ce şi-a luat
Forma instabilă a umbrei mele;
Un indian în veşnică pândă;
Umbră, vă târâţi spre mine,
Mai mult, însă, nu mă auziţi,
N-o să mai cunoaşteţi cântecele pe care le cânt.
O, destinule!
Astrul ceresc să vă aibă-n pază, multiplă umbră,
Că n-o să mă părăsiţi niciodată,
Fiindcă mă iubiţi
Şi dansaţi în soare şi nu faceţi colb.
Umbră-cerneală a soarelui.
Umbră-scris al luminii mele.
Arsenal de regrete.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Guillaume Apollinaire, traducere de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva maxime ale lui Hafiz

I
Dacă seara-n serai Tânărul cade-n contemplare lângă-un havuz,
Se testează căutându-şi pacea, numărând hurmuz după hurmuz?
Dacă Ea-i plăcută privirii, ce-ar putea Tânărul spune oare?
"Iată,-i bucuria ochiului, daţi-mi astăzi mie-această floare!"

II
Într-adevăr, după ce moare, kafirul* e scutit de-a iadului osândă
Dacă se-mprumută de la muslimi cu şaizeci la sută pe-an dobândă.

III
Nu punem cataplasme fierbinţi când avem bursati*? Inima afectată,
Când eşti respins de-o fată,-i vindecată fiind respins de altă fată.

IV
Loialitatea prietenilor, iubirea soţiei şi, la pian, noi refrene –
Câte dintre cele trei vor mai fi lângă tine la sfârşitul verii indiene*?

V
Cine-s conducătorii Indiei – în faţa cui genunchii la pământ să pun?

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să existe în toate colegiile cursuri de metafizică. Metafizica rezumă înţelepciunea secolelor, această antică ştiinţă predată de-a lungul veacurilor în India, Egipt şi Grecia. Hermes Trimegiste a fost marele Maestru al Egiptului. Înţelepciunea sa, păstrată cu grijă, ne parvine după mai mult de zece secole. El trăia în Egipt când rasa umană actuală era încă în copilărie. Dar dacă citiţi "Xybalionul" cu atenţie, veţi descoperi că el preda ceea ce noi învăţăm astăzi. El afirma într-adevăr, că orice stare mentală este însoţită de vibraţii şi că te uneşti cu ceva spre care vibrezi. De aceea, ne vom armoniza de acum înainte vibraţiile cu cele ale succesului, fericirii şi abundenţei.

Florence Scovel Shinn în Poarta secretă care duce la reuşită
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

America a condus lumea în ultimii 50 de ani, iar când te afli în vârf de-atâta timp, uiţi cum e jos în vale. Avem 5 miliarde de oameni care vor să înveţe mai mult, să muncească mai mult pentru mai puţini bani, şi să fie mai puţin dezvoltaţi tehnologic decât suntem noi. Iar noi ne legăm de ei prin tehnologie. Prin intermediul telecomunicaţiilor, poţi să-ţi rezolvi agenda din Madera, India, cu mai puţin costuri ca aici. tehnologia de azi poate înlocui noua industrie, deci trebuie să fii flexibili. Ca să supravieţuieşti în ziua de azi trebuie să poţi umbla prin nisipuri mişcătoare şi să dansezi pe electrozi.

citat din Frank Ogden
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem mistic

Ce sfânt eram odată, prin grădină,
Eram berbec păscând grămezi de varză –
Şi-aveam şi coarne grele de lumină
Şi Dumnezeu m-avea mereu în pază.

Dar azi când sunt o altă vagă entitate
Tot smulg mistere crude din grădini;
Şi-aştept doar timpul plin de răutate
Să-mi schimbe mâinile-n tulpini.

Sub pleoapă vreau să ţin numai ţărână,
Iar râmele să treacă în şir indian,
Mugind prin pielea mea albă, păgână,
Mă strigă-n vremea oarbă an de an.

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu şi om

Cărţii vechi, roause de molii, cu păretţ~ii afumaţi,
I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne,
Strâmbe ca gîndirea oarbă unor secole străine,
Triste ca aerul bolnav de sub murii afundaţi:

Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci,
Te-am văzut născut în paie, faţa mică şi urâtă,
Tu, Christoase,-o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă,
Tu, Mario, stai tăcută, ţeapănă, cu ochii reci!

Era vremi acelea, Doamne, cînd gravura grosolană
Ajuta numai al minţii zbor de foc cutezător...
Pe cînd mina-ncă copilă pe-ochiul sînt şi arzător
Nu putea să-l înţeleagă, să-l invite în icoană.

Însă sufletul cel vergin te gîndea în nopţi senine,
Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger.
Lîngă tine-ngenuncheată, muma ta stetea-n uimire,
Ridicînd frumoasă, sîntă, cătră cer a sale mâne.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1873)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritualic (2)

în general
îşi reprimă zâmbetul
orele / neastâmpărul feminin
fiecare ezitare mai trage un oblon
dar azi este "ziua XL"
se lasă harţi
estrogenii i-au umplut sângele şi
perdelele au început să se umfle
transparenţi şi cuminţi
corbi ies în şir indian spre
suicidul în masă

azi

sonia plânge

pentru prima oară

cu adevărat

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Marr şi alţi marinari

De vreme ce-n cartul nopţii mele sunteţi prezenţi,
De ce oare nu vorbiţi cu mine-acum, băieţi,
Colegul vostru de echipaj de altădată?
Odinioară, pe-nviforata mare-ntunecată

Vocile voastre răsunau nespus de clar
Spărgând în cioburi cântecele a sute de furtuni;
Voi încă navigaţi, în gând; ridicând vela pe catarg,
Furtună-i viaţa, bate vântul – tu, inimă, răsuni.

Acceptând lucrurile ca fiind un dat al sorţii,
Ca-n joaca lor nişte copii, aţi împânzit o lume;
Iubind viaţa, dar neîngenunchind în faţa morţii,
V-aţi pus-o-n mâinile talazurilor mari, în spume –

Navigatori – albatroşi pe toate cele şapte mări,*
Iar pe uscat ciocârlii cu tril melodios –
Voi nu treceţi niciodată dincolo de ale amintirii zări,
Nu sunteţi pierduţi, uitate tulpini lipsite de folos,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Herman Melville, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kumail added you on Messenger

Kumail e un tip nominalizat la Oscar, odată i-am scris că are un film mişto
şi el mi-a răspuns, şi de aici a început totul,
Kumail e un tip deştept care ştie sa scrie în Urdu şi e primul pe care îl ascult
în stand-up comedy şi mă gândeam, poate mi-o fi răspuns crezând că
şi eu mă ocup cu din astea, însă
singurele mele stand-up comedii sunt momentele când ii fac pe studenţi să râdă
şi mă gândeam mai departe că neam de neamul meu
nu a discutat vreodată cu cineva nominalizat la vreo chestie, cel puţin noi cei neînsemnaţi
de pe craca neartistică a neamului

cum ziceam, într-o zi mă pomenesc cu mesaj de la Kumail şi îmi spun, e, ce zi albăstruie, deşi tocmai fusese vorba despre the big sick apoi îi scriu, Sir,
tell me something, the big sick e de fapt mentality
religion and tradition de ambele părţi ale oceanelor,
însă azi Silvica zice, ai grijă că poate nu o fi el,
Silvica ar trebui să ia Oscarul pentru cele mai reuşite scenarii de messenger
la care râd cu toată inima de aproape două decenii,

o fi sau nu o fi el, the big sick rămâne blocul acela de ramură
în inima lumii, o lume în care aş alege
lucrurile complicate şi cuvintele compuse, metafora şi verdele deschis, aş alege

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Manole
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un timp negru acum

Aşezase
o păpădie
în dreptul Soarelui
şi când totul se potrivea perfect, a suflat fericită.

[Îi urmăream încheietura mâinii, mişcarea fină a muşchilor sub piele,
şi începeam să văd în interiorul cărnii cum s-au strâns timp de milenii
explozii stelare, cum s-au născut şi au murit pe rând galaxii
care au condus la mecanismul acesta perfect al suprapunerii dintre crimă şi frumuseţe.]

Aşa fac toate femeile, mi-am spus, în timp ce ea, cu stindardul fericirii pe faţă,
mă aşeza pe tronul solar şi îmi dădea să mănânc şi să beau.

Şi am trăit fericiţi până când deodată,
eu am întrebat: "ce faci?"
şi ea a răspuns târziu:
"bine."

[Dar poate că mint, nu eu întrebasem ci altcineva, mult mai adânc, din mine. Simţise oare că mecanismul acela fin, de reglaj al sufletelor, scârţâia pe undeva? Pe undeva, sărise în aer o rotiţă comună, pentru că la distanţă de două miliarde de ani-lumină, într-un sector al galaxiei Andromeda, un pulsar întârziase cu o miime de secundă rotirea mirificei raze?!]

[...] Citeşte tot

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În căutarea Şeherazadei

În mări de nord; în hale lungi şi sure
M-am coborât şi am ciocnit cu zeii,
Atârnând arfa-n vecinica pădure.

M-am îndulcit cu, patima femeii,
În stele i-am topit aurul din plete,
În poale-am scuturat piatra cameii,

Din ochi i-am sărutat priviri şirete,
De-umeri-i rezemat am râs cu dânsa
Şi-am potolit din gură-i lunga sete

De-amor. Apoi m-am dus - ea plâns-a,
Mi-a deschis marea porţile-i albastre
Şi Nordul frig durere-mi caldă stins-a

M-am dus spre sud - und-insule ca glastre
Gigantici se ridic din sfânta mare,
C-oştiri de flori, semănături de astre.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1874)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liceenii

... s-a îndoit azi timpul, ca anul, în două, într-un început de iunie
cu totul necolegial,
s-a rupt în două în sufletul din mine, în mintea care-mi bubuie
de-un gong spre un tărâm, deznodământ fatal,
ce-l văd tot mai înceţoşat în chipuri, alte, reformate
de atât de nerecunoscut
de intemperiile cu un deznodământ ce nu-l credeam, calamitate,
lăsându-mă perplex, aproape mut,
mimând doar bucuria revederii,
ce n-o crezusem astfel până azi... o răsturnare pe retină,
ce mă înşeală acum definitiv, o viaţă fără simţul prevederii,
crezând-o doar patetică rutină,
ce-mi lasă gust de insesizabil trecător în propria-mi oglindă,
păcălit de un ciob de sticlă, ca bietul indian, un inuit naiv
stând mândru pe pământul tindă,
închipuit eternitate, ca un laitmotiv...
îmi deschid braţe larg, să prind tipar ştiut
şi ating un altceva, nu cel ce-a fost o altă dată,
iar visul de-un sărut din gând de nopţi, mult vrut,
e-un convenţional, pe obraz de-o altă fată...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul de război al sarazinilor

Noi suntem cei care sosim mai iute decât soarta,
ca tunetul, călări în zori sau în amurg la poarta
voastră de fildeş, de luptă întotdeuna gata:
Vegheaţi Palizi Regi de la Apus – şi voi, şi sluga!
Noi nu lenevim în mătăsuri şi în catifele,
nici nu murim solemn, cu suflete de piatră, grele,
printre femei care-n genunchi bocesc după perdele
sau printre copii cu ochii uzi scâncindu-şi ruga.
Noi dormim afară pe frânghii sub cerul de cleştar
pentru-a sări cu urlet trezi-n şei, în goana iar şi iar,
cu soarele sau luna la creştet felinar,
prin praf – una cu caii, cu vântul şi cu fuga.

Din ţările unde-s elefanţi şi leul stă pândar,
de la forturile din Merou şi cele din Balghar,
semiluna prin sabia noastră lumineză clar
până departe, la dezolantele ruine ale cetăţii Rum.
Din India,-n Valencia am năvălit într-un talaz
şi, Mare e Allah! Spania va purta din nou burnaz;
în câmp deschis fără-îndurare lovind, fără răgaz,

[...] Citeşte tot

poezie de James Elroy Flecker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flota tăcută

Nu vom afla din ziare şi nici din cele şoptite prin împrejurimi
Unde sunt cei din Serviciul Tăcut, cei întotdeauna anonimi.
Noi azi nu putem fi siguri unde vor fi mâine, toţi şi fiecare,
Cei care ieri erau ‘undeva', iar mai alaltăieri erau pe mare.

Vei găsi Flota Tăcută sub fiecare stea strălucitoare;
Poate vânând submarine sau poate deminând o strâmtoare;
De la Insulele Cocos* la Dogger Bank* vei găsi Flota Tăcută
Sau de la Bight* la Falkland – şi-oriunde trebuie să se dea o luptă.

O vei găsi iarna tangând şi rulând pe mările-ngheţate,
Când vântul şi valurile se joacă de-a ciocârliile-mbufnate;
O vei găsi navigând în sus şi-n jos sau în port la buncherare
Apoi iarăşi, pe ploaie şi pe ceaţă,-n misiuni de patrulare.

Vei găsi Flota Tăcută acolo unde vin navele de peste oceane
Cu zahăr pentru ceaiul nostru, cu carne, cu soldaţi sau cu cereale,
O vei găsi pe mare sau pe canale, zeberind mărfuri de contrabandă,
O vei găsi aproape sau departe, prinsă-n a valurilor sarabandă.

[...] Citeşte tot

poezie de Cicely Fox Smith, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estul extrem, Vestul extrem ( poem-vis istoric )

La o altitudine de 12 000 de metri
la 870 de mile pe oră
cu vânt din faţă de 40 km/h
în patru ore depăşesc podul de gheaţă,
lacurile albe, pădurile,
tundra
acolo
unde şi ei au traversat
de-a lungul miilor de ani
acum cam douăzeci şi şase de mii ani
( în era glaciaţiei Würm )
bărbaţi
femei
copii mici
femei bătrâne, bărbaţi
care au descoperit lumea nouă
Primăvara
când piciorul cocoşului înflorea
şi când tufişurile erau pline cu afine
ei reluau expediţiile lor în direcţia

[...] Citeşte tot

poezie de J.M.G. Le Clezio, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!