Zâmbete înflorite pe spice de aer
ninge
cu flori de priviri
și plouă
cu amintiri
din norii aceștia
de cuvinte
ni s-au dus zâmbetele
înflorite
pe spice de aer
vopsite
cu privirile tale
secundă
abia lăsată din mână
în
odaia chipului tău
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 noiembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul luminii în paharul colorat al nopții
în uimiri colorate
ne scaldă
pe fiecare
ochii nopții
împletindu-ne cu pașii vântului
și
surâsul stelelor
picurii nopții
nu ne mai ating
ci doar
fulgii de vise
care-n alb îmbracă pământul
și strada
și trotuarul
plutind pe aripile vântului și ale nopții
ca o mângăiere adusă
de pe înălțimi
alături
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul luminii în paharul colorat al nopții
în uimiri colorate
ne scaldă
pe fiecare
ochii nopții
împletindu-ne cu pașii vântului
și
surâsul stelelor
picurii nopții
nu ne mai ating
ci doar
fulgii de vise
care-n alb îmbracă pământul
și strada
și trotuarul
plutind pe aripile vântului și ale nopții
ca o mângâiere adusă
de pe înălțimi
alături
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de priviri înflorită în ochii tăi
dintr-o ploaie de priviri
nu ni se mai
numără
surprizele
înflorite în ochii tăi
pe
palmele timpului
înrourate
de pașii tăi înfloriți
cu imaginile zâmbetului pe buze
tăcerea
nu ni se mai
ascunde
în tăcere
ci-o ia din loc
pe urmele tale
poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muchii albastre
Mă spăl cu priviri
până-n fântână
pe muchii albastre
cu pești
și cuvinte
cât de aproape-i izvorul
de stele
ce umblă
pe mâini nevăzute
speranță și dor
scoică
adusă de ape
mi se desprinde privirea
de ochi
și alunec
cascadă pe mâini
cu zâmbet stropită
metamorfoză subțiată
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (27 iunie 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne plouă cu ochi
Cade noaptea azi pe stradă
Și-aleargă pe trotuar
Toți din jur ca să o vadă
Scăpărând dintr-un amnar
Cade noaptea și-n balcon
Lipită doar de pereți
Și duce al iernii zvon
Chiar de el să te agăți
Și pe stradă noaptea cade
Până aici în Mănăștur
Iar cuvântul tău ne arde
Chiar și-al lunii chip azi pur
Urcă noaptea pe perete
Chiar pe blocuri urcă acum
Și pe vânt îl ia de plete
Să n-o bată nicidecum
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palma miresei
Cântecul acesta
nu-i al meu
calc pe frunze
ca și pe
pietrele ochilor tăi
secundă
aninată în surâs
pe drumul
cuvintelor
frumos
arcuite
îți mai aduci aminte
când
ni se scăldau
ochii
în ochii zilei
sub aripa mersului tău
vers și cântec
ca o mireasă de flori
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (10 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă cu granule de frig pe aripa timpului înrourat de priviri
Pe fiecare
palmă a timpului
plouă
cu granule de frig
căci iarna aceasta
și-a intrat în drepturi
e alb pământul
în culoarea aceasta a iernii
cu o mantie subțire
acoperit
și zâmbetul soarelui aproape
lipsit de putere
ne-a înflorit
iarna sub picioare
cu flori de gheață
și flori de omăt
într-o peliculă subțire de frig
pe fiecare înfășurându-ne
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 ianuarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne plouă cu ochii tăi pe munți de safir
deasupra
nori
dedesupt
zâmbetul
înflorit în culoarea zilei
până în
piatra tăcerii
ne plouă
cu ochii tăi încercuiți
de stropi de lumină
timp necesar
piatra
își cântă cântecul iluzoriu
pe
munți de safir
perlă
și glas între ape
poezie de Ioan Daniel Bălan (27 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la zâmbet, dar cu o relevanță mică.
Mers ascuns în cuvinte până poezia-nflorește cu numele tău
Totul
mai altfel e aici
pe muchia aceasta deslipită
de ochi și lumină
cernut
aici timpul
înflorește cu fiecare surâs
scăldat
în roua-nflorită de
cuvintele tale
doar
cuvintele ne sunt la îndemână și
fiecare ne lăsăm colorați
de
zâmbetul timpului ce așa de bine ne prinde într-un mers
ascuns în cuvinte
până
poezia-nflorește cu numele tău
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (20 aprilie 2017, Cluj-Napoca)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paharul acesta de vise
primăvara
ne zâmbește la soare
înfloresc
cuvintele pe
palmele vântului și
în cămăși de aer ne
îmbracă privirile
iar pașii
ni se suprapun
cu florile primăverii
cât de scump
e cerul
și fiecare cuvânt
pe care îl pui
nestingherit
în paharul acesta de
vise
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 martie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prispa privirilor tale
numai
o dată nu m-ai
înțeles
când
o floare
îmi era clipa
țesută pe aripile vântului
s-ar fi zis
că
drumul acesta dintre
mine
și tine
e
doar un zâmbet
când
o floare-nflorită fiecare pas ne era
pe
prispa
privirilor tale
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași rotunzi
Pașii rotunzi
mi se
scaldă pe mână
odată
cu zâmbetul tău
alunec pe
treapta acesta de vis
și-ți
urmăresc privirea
pe fiecare deget
până pe
cumpăna picurului de rouă
între
genele tale ascuns
priviri
ochi
și o mulțime de pași
nesătui de drum
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obraji înforiți de cuvinte
Cu ziua mă spăl
și cu
zâmbetele tale
îmi
șterg obrajii
înfloriți de cuvinte
până
în albia tăcerii
căci pașii
demult mi s-au pierdut
în umbra ta însuți
nu
mi-au dat în floare secundele
nici măcar
în numărătoarea inversă
însă
izvorul acesta de cuvinte
așa cum îl vezi
tu însuți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obraji rotunjiți cu cerbi de lumină
noaptea
ne înflorește iar
fluturând numele tău
în picurii absenți ai nopții
însă plini
de culori în chipurile acestea înflorite pe
obrajii rotunjiți ai aerului cu cerbi de lumină
când noaptea întreagă e un surâs colorat până în dungă
oglinda timpului
îmi înveșmântă ochii și zâmbetul deschis
în licoarea cuvintelor tale
mireasmă și umbră
cernută în
umbră
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâia poezie
De pe înălțimi
cad cuvintele
ca o ploaie de priviri
peste umbre
și păduri
de pași înfloriți
doar zâmbetele
se mai culeg
într-un adaos de zi
și noapte
neînțeleasă speranță
adusă cu sine
într-un pahar
de înflorită minte
doar umbra ți-o pui
ca o aleasă cântare
și perla apare
într-un sidef de zăpadă
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeul acesta-nflorit cu privirile tale
cu flori de raze
soarele ne zâmbește
iar cerul
ne împletește pe palmele vântului cu
farfurii de aer
până în curcubeul acesta înflorit cu privirile tale
ca o aducere aminte a tot ce-i frumos pe
pervazul timpului
ni se oferă
cântecul
pe fiecare strună a zilei
când clipa aceasta cu ochii deschiși
ni se suprapune cu
fiecare idee
cu fiecare pas
pe hârtie așternut sau
în ochii umbrei
idee
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privirile ca florile ne ard
Ne-a înflorit timpul în
palme
și privirile ca florile ne ard
printre atâtea cuvinte ce ni se
aștern la picioare
gata doar
de a fi culese pe prima pagină a zâmbetului tău
nu vezi
a înflorit poezia
urmărind mugurii aceștie de cuvinte
și fiecare idee
sosită abia
și timpul
la fiecare ne încape în
buzunarul de la cămașă
când călcăm pe ziare
ticsite de cuvinte
ca un borcan de
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (7 iunie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ardealul - Bijuteria României
Cetatea aceasta dintre munți
Ne spune povești cu izvoare
Oricine ai fi să poți să asculți
Istoria sacră din depărtare
Ardealul aici e o cetate
Cu râuri și dealuri cu munți și povești
Cu schimburi de ochi până departe
Cu șoapte și raze atent de privești
Pe râuri de ochi aleargă mașini
Și totul aici e un picur de rouă
De chipuri senine oamenii-s plini
Când soarele arde când ninge ori plouă
Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid
De munți și miresme de șoapte și dor
O ușă pe care cei de aici o deschid
Cetate și perlă pentru popor
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (5 octombrie 2012)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe degetele vântului
fluturi de aer
ne îmbracă privirea cu zâmbetul soarelui
ce aduce iarăși
viața pierdută
din iarna trecută
vântul
cu aripile lui
ne mângâie și ochii și fața
înviorându-ne ființele
cu mireasma aceast-a pășunii și
a
pădurii atât de aproape
cu grijă
soarele ne picură căldura
îmbrăcându-ne ochii
în lumina lui caldă
și-n
bătaia vântului
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (9 aprilie 2018, Pășunea Ardealului, Gilău)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Daniel Bălan despre zâmbet, adresa este: