Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ioan Friciu despre toamnă

Rondel la debutul toamnei

Strugurul se coace-n viță
Și-n bob nectarul clocotește;
În grădină o crăiță
Plânge-ncet... se ofilește.

Gâzele-s în răzmeriță,
E semn că toamna se ivește;
Strugurul se coace-n viță
Și-n bob nectarul clocotește.

Scurtă-i ziua, noaptea crește,
În văzduh o porumbiță
Tainic perechii îi șoptește:
"Iau din strugur o bobiță."

Strugurul se coace-n viță.

rondel de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vis marin

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea și smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
și ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfințitului...
Ai mai clipit o dată dulce
și ai îmblânzit furia mării,
ca să poți culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece și aspru.
Ai rămas așa... în așteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescărușilor în căutarea

[...] Citește tot

poezie de (10 septembrie 2013)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri și muguri

Gândurile, de obicei
încolțesc în ferestrele
iernii, odată cu iarba
trezită de un soare plăpând
și timid.
Apoi, gândurile
încet se-nalță,
încep a le crește muguri,
odată cu ale pomilor
primăvara...
Mugurii încep a gângăvi
ca niște copilași,
iar gângăvitul se transformă
în chicote de bucurie,
estompând parfumul
dulce al primăverii...
Se scutură petalele...
rămân și cresc fructele,
s-așează gândurile...
se pârguiesc în cuptorul

[...] Citește tot

poezie de (17 mai 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul pădurii desfrunzite

Prin pădurea desfrunzită
De-ale toamnei vânturi reci,
Frunza zace- ngălbenită
Pe neumblatele poteci.

E multă frunză răvășită,
I-auzi foșnetul când treci
Prin pădurea desfrunzită
De- ale toamnei vânturi reci.

Noaptea de va fi să pleci
Că te poartă vreo ispită,
Lasă calea ocolită,
Fă-ți curaj și ai să treci

Prin pădurea desfrunzită.

rondel de
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vis marin (2)

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea și smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
și ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfințitului...
Ai mai clipit o dată dulce
și ai îmblânzit furia mării,
ca să poți culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece și aspru.
Ai rămas așa... în așteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescărușilor în căutarea

[...] Citește tot

poezie de (1 octombrie 2013)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zbor prelung

Era pe înserate
un zbor prelung de vulturi
cu aripi răsfirate
în zbor planat spre cuiburi.
Era un zbor prelung
de păsări rare
ce-n curând ajung
departe -n zare
Era și-o adiere, un înger
ce le da putere
de crucifix din lemn de sânger,
invocându-l în tăcere.
Era târziuîn toamnă
și trosneau zăgazuri
scumpă Doamnă,
sub grelele talazuri
pline cu necazuri.
Zgomotos, ca cioburi de ulcele
se sfărmau iubiri
pe-ntinsele vâlcele

[...] Citește tot

poezie de (14 august 2013)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la toamnă, dar cu o relevanță mică.

Rondelul buburuzei

Că toamna e aproape
Îi dă de veste frunza,
Se-ascunde buburuza
Sub ierburi să se-ngroape,

De friguri ca să scape
Ea își găsește scuza,
Că toamna e aproape
Îi dă de veste frunza.

Pe vatră-și trage spuza,
Veghează-ndeaproape
Și larvele lăhuze,
Să nu se-nnece-n ape,

Că toamna e aproape.

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel autumnal

Plânge toamna în grădini,
Varsă lacrimi pe cărări;
Norii grei și opalini
Împresoară patru zări.

Nu mai e miros de crini
Și în crâng nu sunt cântări;
Plânge toamna în grădini,
Varsă lacrimi pe cărări.

Trista roză fără spini
Umedă de lăcrimări
Tremură din rădăcini,
Dată veșnicei uitări...

Plânge toamna în grădini.

rondel de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul ierbii

Iarbă verde-nrourată
Aștepți cosașii să vină,
Nu mai vrei să fii brumată
De toamna rece și meschină.

În nopțile cu lună plină
Parfumate flori te-mbată,
Iarbă verde-nrourată
Aștepți cosașii să vină.

În zorii zilei tulburată
De prima rază de lumină,
Tu rămâi îngândurată,
Firu-ți plânge și suspină

Iarbă verde-nrourată.

rondel de (23 septembrie 2015)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul toamnei târzii

Șuierând s-aude vântul,
Cade- o frunză leganată...
La orizonturi nori s-arată
Și vor umbri pământul.

Păsările-și uită cântul,
Îl fredonează câteodată,
Șuierând s-aude vântul,
Cade-o frunză legănată...

În grădina mea brumată
Roza s-a chircit pe rug,
Alte flori își iau avântul
Și din calea iernii fug...
Șuierând s-aude vântul.

rondel de
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul mușcatelor

Albe și roșii mușcate
Râd la ferestrele tale,
Clipesc suav din petale,
În tulpină seva se zbate.

La ferestre stau înșirate,
Cu drag te așteaptă în cale.
Albe și roșii mușcate,
Râd la ferestrele tale.

Când toamna vine agale,
Florile tale stau supărate.
Atât de frumos colorate,
Ele varsă lacrimi de jale...

Albe și roșii mușcate.

rondel de (22 iulie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel în așteptarea toamnei

Pălește frunza din copaci,
Iar câte una s-a sfrijit
Și nu mai sunt holde cu maci
Pe șesu-ntins și însorit.

Gustar deodată s-a ivit,
Păstăi crapate pe araci,
Pălește frunza din copaci
Și câte una s-a sfrijit.

Eu, am un of nemărginit
Că nu avem ce pune-n saci
Din plaiul nostru pustiit,
Țăranii noștri sunt săraci.

Pălește frunza din copaci

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel lângă mormânt

Ai plecat prea timpuriu,
Faptu-acesta îl deplângem
Rămânând aici să plângem,
Lângă mormântul cenușiu.

Pe sub gene lacrimi frângem,
Ca atunci lângă sicriu,
C-ai plecat prea timpuriu
Și faptu-acesta îl deplângem.

Noi acasă ne întoarcem,
Tu nu ești singur, bine știu
Sub vălul toamnei, arămiu.
Suferim și înțelegem

C-ai plecat prea timpuriu.

rondel de (3 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel în noaptea de toamnă

Ochiul somnoros al lunii
Peste șesuri lăcrimează,
Sus, pe deal se-nsingurează
Fără frunze, trist, gorunii.

Ș-au rărit frunza și prunii,
Tremurând se lamentează;
Ochiul somnoros al lunii
Peste șesuri lăcrimează.

Bruma nopții se așează,
Stinge prin grădini tăciunii,
De pe boltă mai vegheză
Prin ferestrele furtunii

Ochiul somnoros al lunii.

rondel de (2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul apropiatei bătrâneți

Bătrânețe, să nu vii!
Nu am chef să te aștept;
Îmi bate o inimă în piept
Și vreau să fiu printre cei vii.

Păru-i nins cu stele argintii,
Oricum spre tine mă îndrept,
Bătrânețe, să nu vii!
Nu am chef să te aștept.

Profund gândește și-nțelept:
Să nu ții seama că din vii
Mă-nvăluie foșnind discret,
Ale toamnei frunze arămii...

Bătrânețe, să nu vii!

rondel de (27 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel la ieșirea din iarnă

Aștept să fie primăvară,
Natura-n zumzet să învie,
Din zori de zi și până-n seară
S-aud un tril de ciocârlie.

Destulă-i vreme pân' la vară
Când se formează bobu-n vie;
Aștept să fie primăvară,
Natura-n zumzet să învie.

O toamnă rece și pustie
Înveșmântată-n frunză rară
Veni-va și ea peste țară,
S-aducă-n suflet nostalgie.

Aștept să fie primăvară...

rondel de (2917)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel prin toamna vieții

Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită;
Plimbarea lor este vrăjită
De amintirea tinereții.

Și dacă frunza-i arămită,
Ei nu se dau pradă tristeții;
Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită.

Ea se simte-ntinerită,
Iarbă-n roua dimineții;
E ocrotită și iubită
Pe drumul greu al bătrâneții,

Ce-l străbat prin toamna vieții...

poezie de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet la sfârșitul toamnei

E miros de rece, totu-i plumburiu,
Vântul e mai tăios ca niciodată;
Tristă pare zarea întunecată,
Ale lunii raze bat în arămiu

Și dimineața nu mai e scăldată
De lumina unui soare purpuriu;
Când împrejur totul este cenușiu
Bolta cerească rar e înstelată.

Vine iar o iarnă înfrigurată
Peste natură ca o pandemie,
Aspru viscol șuieră în câmpie.

Firea noastră este îndurerată
Până se va trezi din amorțire
Tot ce are o viață și simțire...

sonet de (2016)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet aviar

Lăstuni și alte păsări zburătoare
planează-n cerc primăvăratic;
clipind din pleoape roșii de jaratic
scrutează înălțimi amețitoare.

E soarele mai pal și mai tomnatic,
dar cu razele-i scânteietoare
aruncă unda lui mângâietoare
peste zboru-nalt și acrobatic...

În crepuscul, ceru-i cam apatic,
văzduhul e-ncărcat cu văl de nori,
pe-nserate trece un cârd de ciori

și-un sumbru stol de corbi croncănitori,
ce-și caută năuci un alt sălaș;
în pădure... mai departe de oraș.

sonet de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trecut-ai... oceanul...

Trecut-ai peste oceanul cel albastru
În pragul toamnei, ca o rândunică;
Din mine, rugi spre ceruri se ridică
C-am rămas cu sufletul sihastru.

Acum, când viața este tot mai mică
Mă simt ca un soldat captiv în castru
Cu gândul să te caut pe un astru
Pe care Demiurgul mi-l indică.

Mai trece-un timp, de săptămâni ori luni
Ca rugile să fie împlinite
Cu har coborâtor din îngeri buni.

Pe fruntea-ți albă voi așeza cununi
Din florile câmpiei înverzite
Cu ale mele doruri împletite...

sonet de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Ioan Friciu@toamnă? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Friciu despre toamnă, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook