Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ioan Friciu despre vânt

Rondelul vântului

Se iscă vântul dintr-o boare,
Stârnește freamătul în frunze
Și cu zâmbet larg pe buze
Trage voalul peste soare.

De-atâtea frunze zburătoare
Sunt pline albele peluze...
Se iscă vântul dintr-o boare,
Stârnește freamătul în frunze.

Vântul, cu forță nimicitoare
Spală norii ca-ntinse pânze,
Iar stolurile mici de gâze
Zboară-n cerc... amețitoare.

Se iscă văntul dintr-o boare.

rondel de (5 august 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul frunzei

Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
De vântul iernii alungată
Din pădurea desfrunzită,

Cade tristă, îngălbenită
Pe cărarea înghețată.
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,

Va sta-n cărare îngropată
Sub zăpada troienită.
De nimeni nu va fi jelită,
Iar de vânt va fi uitată

Solitara frunză rătăcită.

rondel de (21 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel mamei

Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ți-l amintești cu dor,
C-așa fac și cei ce mor
Când părăsesc acest pământ.

Pân-ai fost mai mărișor
Te-a vegheat duiosul cânt...
Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ți-lamintești cu dor,

Iar de vei fi rătăcitor
Prin lume hăituit de vânt,
Când ai de Mamă simțământ
Totu-ți pare mai uțor.

Cuvântul Mamă este sfânt!

rondel de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 27 octombrie 2017.
Distribuie

Speranță

Împrăștiat de vânturi ca sămânță,
Destinul m-a purtat în depărtare
Și am crescut cum am putut sub soare,
Iar Dumnezeu mi-a dăruit credință.

Eu m-am rugat febril și prin urmare,
Am reușit să-mi fie cu putință
Să trec prin viață fără suferință,
Să nu fiu rupt de vânt ori val de mare.

M-am priponit în rădăcină tare
Și poate să mă bată uraganul,
Dar el nu va putea să mă doboare
Chiar dacă-n temelie-mi scurmă valul.

Speranță astăzi s-a născut în sine-mi
Și simt că-n piept zvâcnesc vreo șapte inimi.

sonet de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cernite ciori...

Se crăpa de ziuă-n luna ianuarie,
solitar treceam prin parcul trist,
în jur pe alei, nici urmă de turist,
doar cernite ciori zburau în vrie...

Cârdul se așeza pe ramurile ude,
în copac atunci când vântul s-a oprit,
cioroii croncăneau sinistru c-au ieșit
din cuiburile lor... rămase nude.

Larma păsărească nu mai contenea,
începuse lupta să-și ocupe locul,
se-mbrânceau cu aripile și ciocul...

Un "maidanez"trezit din somnolență,
prinde a lătra prin parcul desfrunzit,
cârdul de penate negre a muțit...

sonet de (12 ianuarie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântă... priveghetori

Cântă păsări în păduri desfrunzite,
trilul se risipește topindu-se-n vânt,
stau și-l ascult făr-a spune un cuvânt,
căci gândul mi-e dus în locuri vrăjite.

Cântă păsări și-n păduri înfrunzite,
atunci trilul lor îmi intră-n timpane,
iar inima-mi bate cu sunet de ciocane
ce-mi alungă cugetu-n locuri iubite.

Păsările ce cântă sunt privighetori
și viețuiesc cu noi în unica grădină,
creată și udată de mâna cea divină.

Trilurile pe care noi le ascultăm,
în nopțile senine și cu lună plină,
durerile lumii ș-ale noastre le alină...

sonet de
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noul Soare

Speranța-i că voi tineri nu va-ți pierdut
Prin jungla sălbatecă de afară...
Fugiți de umilirea cea amară,
Din truda voastră făuriți-vă avut!

Lăcașul cel mai sfânt vă este-n țară
Unde ale voastre mame v-au crescut;
Așteaptă să fiți de apărare scut
Și-n casă Noul Soare să răsară.

Și dacă veți fi de rele-mpovărați
Să curgă lacrimi Dunărea Albastră,
Să nu disperați, cu toții sunteți frați!

Rădăcina vă tinde către mare
Înfiptă-n inimi sacre de Carpați
Și nu vă poate smulge vântul tare!

sonet de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul pădurii desfrunzite

Prin pădurea desfrunzită
De-ale toamnei vânturi reci,
Frunza zace- ngălbenită
Pe neumblatele poteci.

E multă frunză răvășită,
I-auzi foșnetul când treci
Prin pădurea desfrunzită
De- ale toamnei vânturi reci.

Noaptea de va fi să pleci
Că te poartă vreo ispită,
Lasă calea ocolită,
Fă-ți curaj și ai să treci

Prin pădurea desfrunzită.

rondel de
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la vânt, dar cu o relevanță mică.

Rondel în alt oraș

Era iarnă, vânt și sloi,
Tu m-așteptai în stradă;
În oraș străin de noi,
Oare cine să ne vadă?

Captivi ca într-o nadă
Ne-mbrățișam noi doi;
Era iarnă, vânt și sloi,
Tu m-așteptai în stradă.

Pășeam pe promenadă,
Ne mai sărutam... apoi,
Seara începea să cadă
Peste drumul înapoi

Și era iarnă, vânt și sloi.

rondel de (12 februarie 2016)
Adăugat de ioanfriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul toamnei târzii

Șuierând s-aude vântul,
Cade- o frunză leganată...
La orizonturi nori s-arată
Și vor umbri pământul.

Păsările-și uită cântul,
Îl fredonează câteodată,
Șuierând s-aude vântul,
Cade-o frunză legănată...

În grădina mea brumată
Roza s-a chircit pe rug,
Alte flori își iau avântul
Și din calea iernii fug...
Șuierând s-aude vântul.

rondel de
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel în țară neguvernată

O țară ce-i neguvernată
Își duce veacu-n greutăți
Și toată nația-i derutată,
Robită e de nedreptăți.

De reputația ei pătată
Se va vorbi cu răutăți,
Că a rămas neguvernată
Zbătându-se în greutăți.

Ori pentru viață-mbelșugată,
Nevoie este ca-n cetăți
Să sufle vânt de libertăți,
Să fie ordinea-ntronată

În țara ce-i neguvernată!

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul norilor

Corăbii albe înșirate
Pe un ocean de cer albastru,
Trec păzite de un astru,
Către tărâmuri neumblate.

Împinse de vântul aspru
Se rup ca valuri înspumate,
Corăbii albe înșirate
Pe un ocean de cer albastru.

Convoiul alb bolta străbate
Irizând în alabastru;
Se rotesc circumterestru,
De nori cohorte răsfirate,

Corăbii albe înșirate...

rondel de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel muzei

Îmi pătrunzi muză în vise
Și inspirația mi-o aduci;
Nu ai gândurile-nchise,
Ci în cuget mi le arunci.

Dacă-s vânturi la răscruci
Scoți ideea din abise;
Îmi pătrunzi muză în vise
Și inspirația mi-o aduci.

Eu cu brațele deschise,
Viu simbol al Sfintei Cruci
Te urmez chiar de te duci
Spre destine ce ni-s scrise,

Îmi pătrunzi muză în vise.

rondel de (2016)
Adăugat de ioanfriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel la Poiana Sibiului

Urcat-au satul pe coline
Și mai aproape, lângă cer,
Să viețuiască mult și bine
În obiceiuri ce nu pier.

Dar când s-apropie prier
Și-i semn că primăvara vine
Răsună-n satul din coline
Și mai aproape, lângă cer,

Chemări și valuri de suspine
Ce-nvăluite-s în mister,
Că pleacă turme de ovine
Și plânge vântul prin coșer

În sat urcat peste coline.

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel prin toamna vieții

Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită;
Plimbarea lor este vrăjită
De amintirea tinereții.

Și dacă frunza-i arămită,
Ei nu se dau pradă tristeții;
Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită.

Ea se simte-ntinerită,
Iarbă-n roua dimineții;
E ocrotită și iubită
Pe drumul greu al bătrâneții,

Ce-l străbat prin toamna vieții...

poezie de (2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel flămând

Îi bate vântul prin cămări,
De spate-i e lipit stomacul;
Avutul l-a păpat cu sacul
Și a pornit-o pe cărări.

În loc umbros și-a pus hamacul
Și a trecut la căutări,
Că-i bate vântul prin cămări,
De spate-i e lipit stomacul.

El s-a hrănit doar cu răbdări,
Împreunatu-sa cu dracul,
Au devastat în patru zări
Și nu mai e flămând săracul...

Făcut-a plinul... la cămări...

rondel de (2017)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul Soarelui

Soarele e veșnic zâmbitor
Chiar dacă gri e viața noastră.
Pe-ntinderea de cer albastră
E stăpân, de viață dătător.

Văzduhul e pictat c-un nor,
De mâna vântului măiastră.
Soarele e veșnic zâmbitor
Chiar dacă gri e viața noastră.

Străbate cerul într-un zbor
Spre orizont și râde la fereasrtră,
Îmi sărută florile din glastră
Și se pierde-n înserare, visător,

Soarele cel veșnic zâmbitor.

rondel de (12 noiembrie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet la sfârșitul toamnei

E miros de rece, totu-i plumburiu,
Vântul e mai tăios ca niciodată;
Tristă pare zarea întunecată,
Ale lunii raze bat în arămiu

Și dimineața nu mai e scăldată
De lumina unui soare purpuriu;
Când împrejur totul este cenușiu
Bolta cerească rar e înstelată.

Vine iar o iarnă înfrigurată
Peste natură ca o pandemie,
Aspru viscol șuieră în câmpie.

Firea noastră este îndurerată
Până se va trezi din amorțire
Tot ce are o viață și simțire...

sonet de (2016)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet de ianuarie

Mirifică este pădurea ninsă,
Orișice copac se pare-n floare,
Steluțe albe licăre în soare
Sub ochii mei în zarea necuprinsă.

Peste câmpia cea scânteietoare
De vântul aspru zăpada-i prinsă,
De Crivățul cu pofta lui nestinsă,
Ce-o poartă-n sus din zare-n zare...

Târziu, la miezul nopții sus răsare
O candelă ce luminează cerul
Și ne sloboade peste case gerul,

Dar nu numai acesta este semnul
Ascuțimii frigului de-afară,
Tremură și puzderia stelară.

sonet de (19 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nădăjduiesc îm muză

Îmi curgi prin vene ca o apă vie,
Tu nu ești aici aevea, doar exiști,
Iar ochii mei nu mai par atât de triști,
Deși au lăcrimat de bucurie

La întâlnirea noastră cea târzie,
Unde martor mi-a fost Universul,
Care mi-a transpus pe note versul
Și a făcut ca lumea să mi-l știe.

Nădăjduiesc în tine și am crezul,
Tu muza mea, chiar dacă ești târzie
Mă faci să scot din piatră poezie,

Pe care să mi-o înalțe vântul
Risipind-o ca ploaia pe câmpie
S-o citească cine vrea să știe...

Sibiu, 05.12.2015

sonet de din Inedita (5 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Ioan Friciu@vânt? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Friciu despre vânt, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Vrei să faci o faptă bună? Află cât de importanți pot fi 5 lei!