Rondelul vântului
Se iscă vântul dintr-o boare,
Stârnește freamătul în frunze
Și cu zâmbet larg pe buze
Trage voalul peste soare.
De-atâtea frunze zburătoare
Sunt pline albele peluze...
Se iscă vântul dintr-o boare,
Stârnește freamătul în frunze.
Vântul, cu forță nimicitoare
Spală norii ca-ntinse pânze,
Iar stolurile mici de gâze
Zboară-n cerc... amețitoare.
Se iscă văntul dintr-o boare.
rondel de Ioan Friciu (5 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spicele de grâu
Unduite de vânturi,
Florile pâinii...
haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funigei în vânt,
Îmi fură privirile
Semnele toamnei...
haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul frunzei
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
De vântul iernii alungată
Din pădurea desfrunzită,
Cade tristă, îngălbenită
Pe cărarea înghețată.
Solitara frunză rătăcită,
În zbor dezordonat purtată,
Va sta-n cărare îngropată
Sub zăpada troienită.
De nimeni nu va fi jelită,
Iar de vânt va fi uitată
Solitara frunză rătăcită.
rondel de Ioan Friciu (21 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel mamei
Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ți-l amintești cu dor,
C-așa fac și cei ce mor
Când părăsesc acest pământ.
Pân-ai fost mai mărișor
Te-a vegheat duiosul cânt...
Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ți-lamintești cu dor,
Iar de vei fi rătăcitor
Prin lume hăituit de vânt,
Când ai de Mamă simțământ
Totu-ți pare mai uțor.
Cuvântul Mamă este sfânt!
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță
Împrăștiat de vânturi ca sămânță,
Destinul m-a purtat în depărtare
Și am crescut cum am putut sub soare,
Iar Dumnezeu mi-a dăruit credință.
Eu m-am rugat febril și prin urmare,
Am reușit să-mi fie cu putință
Să trec prin viață fără suferință,
Să nu fiu rupt de vânt ori val de mare.
M-am priponit în rădăcină tare
Și poate să mă bată uraganul,
Dar el nu va putea să mă doboare
Chiar dacă-n temelie-mi scurmă valul.
Speranță astăzi s-a născut în sine-mi
Și simt că-n piept zvâcnesc vreo șapte inimi.
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Început de iarnă
Dansează calm în vântul rece,
Acoperă păduri și dealuri
Nedeslușiți fulgi în valuri
Seninul zilei îl vor trece;
Uitată luna se ascunde,
Lumina ei prin nori pătrunde
Feerie-n pragul înserării
Uimește ochii-n largul zării,
Lătrat de câine-n depărtare
Gonește ciorile-n cuibare,
Iubiți-n parc se-mbrățișează,
Legați pe viață se visează,
Omătul crește tot mai mare,
Revine iarna pe hotare.
Decembrie-i lună divină,
E timp ca nea din cer să vină.
Nămeți-n șiruri hibernale,
[...] Citește tot
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel în alt oraș
Era iarnă, vânt și sloi,
Tu m-așteptai în stradă;
În oraș străin de noi,
Oare cine să ne vadă?
Captivi ca într-o nadă
Ne-mbrățișam noi doi;
Era iarnă, vânt și sloi,
Tu m-așteptai în stradă.
Pășeam pe promenadă,
Ne mai sărutam... apoi,
Seara începea să cadă
Peste drumul înapoi
Și era iarnă, vânt și sloi.
rondel de Ioan Friciu (12 februarie 2016)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă... priveghetori
Cântă păsări în păduri desfrunzite,
trilul se risipește topindu-se-n vânt,
stau și-l ascult făr-a spune un cuvânt,
căci gândul mi-e dus în locuri vrăjite.
Cântă păsări și-n păduri înfrunzite,
atunci trilul lor îmi intră-n timpane,
iar inima-mi bate cu sunet de ciocane
ce-mi alungă cugetu-n locuri iubite.
Păsările ce cântă sunt privighetori
și viețuiesc cu noi în unica grădină,
creată și udată de mâna cea divină.
Trilurile pe care noi le ascultăm,
în nopțile senine și cu lună plină,
durerile lumii ș-ale noastre le alină...
sonet de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul Soare
Speranța-i că voi tineri nu va-ți pierdut
Prin jungla sălbatecă de afară...
Fugiți de umilirea cea amară,
Din truda voastră făuriți-vă avut!
Lăcașul cel mai sfânt vă este-n țară
Unde ale voastre mame v-au crescut;
Așteaptă să fiți de apărare scut
Și-n casă Noul Soare să răsară.
Și dacă veți fi de rele-mpovărați
Să curgă lacrimi Dunărea Albastră,
Să nu disperați, cu toții sunteți frați!
Rădăcina vă tinde către mare
Înfiptă-n inimi sacre de Carpați
Și nu vă poate smulge vântul tare!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
IUBIREA POATE FI UCISĂ PRIN CUVÂNT(Rubaiat)
Iubirea poate fi ucisă prin cuvânt
Și tot sublimul ei să fie numai vânt,
Regretele doar ar putea să ne urmeze
Trecând calvarul vieții până în mormânt.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
TURBATUL VÂNT ÎȘI FACE DRUM PRIN RAMURI
Turbatul vânt își face loc prin ramuri
Să smulgă frunzele - plăpânde flamuri,
În timp ce stropii grei ai vijeliei
Ca snop de gloanțe îmi plesnesc în geamuri.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
TURBATUL VÂNT ÎȘI FACE DRUM PRIN RAMURI
Turbatul vânt își face loc prin ramuri
Să smulgă frunzele - plăpânde flamuri,
În timp ce stropii grei ai vijeliei
Ca snop de gloanțe îmi plesnesc în geamuri.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CORĂBII ALBE TREC SUB SOARE ÎNȘIRATE-Rubaiat-
Corăbii albe trec sub soare înșirate,
De vânturile reci de vară sunt purtate
Pe un ocean întins ș-adânc de cer albastru,
Apoi la margine de lume-s ancorate.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PE-NALTE PROMONTORII VALURI SFĂRÂMATE (Rubayat)
Pe-nalte promontorii valuri sfărâmate,
Corăbii ce dansează-n porturi ancorate
Pe muzica furtunilor din negrele abisuri,
Iar dirijor e vântul cel sărat ce bate.
rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cernite ciori...
Se crăpa de ziuă-n luna ianuarie,
solitar treceam prin parcul trist,
în jur pe alei, nici urmă de turist,
doar cernite ciori zburau în vrie...
Cârdul se așeza pe ramurile ude,
în copac atunci când vântul s-a oprit,
cioroii croncăneau sinistru c-au ieșit
din cuiburile lor... rămase nude.
Larma păsărească nu mai contenea,
începuse lupta să-și ocupe locul,
se-mbrânceau cu aripile și ciocul...
Un "maidanez" trezit din somnolență,
prinde a lătra prin parcul desfrunzit,
cârdul de penate negre a muțit...
sonet de Ioan Friciu (12 ianuarie 2015, Sibiu)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
VĂD NORI LA ORIZONT ASEMUIȚI C-O NICOVALĂ
Văd nori la orizont asemuiți c-o nicovală
Și însoțiți de vânturi verticale în rafală,
Ce-mi duce gândul iarăși la istorice diluvii,
Speranța e să fie doar o simplă răpăială.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
DE MULTE ORI DREPTATEA FOST-A PUSĂ SUB OBROC
De multe ori dreptatea fost-a pusă sub obroc
De către juzii strâmbi ce ne secară de noroc,
Rămâne dar, să ne luptăm cu cu morile de vânt
Și avocat aparător s-alegem un proroc.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul pădurii desfrunzite
Prin pădurea desfrunzită
De-ale toamnei vânturi reci,
Frunza zace- ngălbenită
Pe neumblatele poteci.
E multă frunză răvășită,
I-auzi foșnetul când treci
Prin pădurea desfrunzită
De- ale toamnei vânturi reci.
Noaptea de va fi să pleci
Că te poartă vreo ispită,
Lasă calea ocolită,
Fă-ți curaj și ai să treci
Prin pădurea desfrunzită.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
MAI E PUȚIN ȘI FRUNZA-N CODRU SE VA RUGINI
Mai e puțin și frunza-n codru se va rugini,
Din recile cotloane vânturi aspre s-or porni
Ca peste noi s-aducă valuri albe de ninsori
Și cer-cobalt sticlos ce-n case ne va pironi.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Friciu despre vânt, adresa este: