Dorință
Lasă-mă, să te iubesc
De mii de ani, te rog.
Dar tu ești mereu călător
Și strigătul meu
S-a pierdut pe cale.
Lasă-mă, să te iubesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inimă de diamant
Inimă de diamant, apărută din neant
plină ești de strălucire! Inimă, îmi ești iubire!
Inimă de diamant, rană dulce din neant,
plină ești de bunătate! Inimă, îmi ești dreptate!
Inimă de diamant, în arome de Levant
fie-ți cântecele line, revărsate peste mine!
Nu sunt inimă de piatră! Te iubesc cum niciodată
N-am iubit o inimioară, diamant de primăvară!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața, un poem de iubire
Când treci pragul casei
"te iubesc!" vreau să auzi
și când pașii ți-i porți prin toamnă
fiecare pom să-ți de-a binețe
cu un "te iubesc!".
Pe scările urcușului zilnic
"te iubesc!" să-ți răsune în urechi.
Și în fața ferestrei lovite de ploaie,
când ochii ți-i vei clăti
vei afla cât pot eu iubi.
Nu, nu sunt în cărțile păstorite,
Sunt aici, la tine în minte!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zburător
Furtuni mi se zbat în piept,
ființa întreagă mă doare
și ochii-mi sunt triști de nesomn.
Mă biciuie doruri amare.
Și ploaia mă ceartă din zori.
Cu lacrimi de-aloe te plâng!
Mă-ncearcă iubirea din sori
și arde în creier un gând!
Aș vrea să mă prind de zăbrele
să-mi rup colivia de fier!
Alergi prin venele mele...
Iubitule, stelele-mi pier!
În flăcări mai aprige ard,
sub ochii tăi grei mă topesc
și la picioare îți cad.
Adio! Te vreau! Te iubesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Poeme desuete gravate în suflet (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dorințe legitime
După atâta vreme,
de lupte și de zbucium
mi-e dor să mai aud
un glas tainic de bucium.
De pe un deal să cheme
ființa mea retrasă,
spre culme s-o îndemne,
căci viața e frumoasă!
Și liniște să-i dea
un cântec muntenesc,
cum șoapta gurii tale,
când spune,, te iubesc!,,
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire târzie
E prea târziu să recunosc,
Că te iubesc ca prima dată
Și mai ales mi-e greu să-ți spun:
Ești cea mai minunată fată!
,, E prea târziu'' e-un fel de-a spune!
Un suflet tânăr am în piept
Și chiar de nu mai sunt un june,
Tot te iubesc și te aștept!
Desigur, merg cu greutate,
Nu mai alerg ca altădată,
Le fac mai pe-ndelete toate,
Dar cred în tine, dragă fată!
Și duc în spate niște ani
Frumoși, buni și dumnezeiești...
Deși sărac și fără bani,
Sunt sigur că tu mă iubești!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Textele de mai jos conțin referiri la declarații de dragoste, dar cu o relevanță mică.
Dragoste fragedă
Peste verdele-n neștire, plouă lacrimi de iubire,
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire, strălucește în privire
Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară
Iar zefirul unduiește firul ierbii ce-mi zâmbește.
Pădurile șușotesc, frunzele se-nveselesc
Și obrajii-mi se roșesc, c-au aflat cât te iubesc!
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire.
Primăvara dă de știre, vieții de a ei sosire
Și mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire
Și iubesc a ei menire și iubesc, iubesc, iubire!
Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară,
Geana și clipirea lor ca petala florilor,
Florilor de viorea care-mi ascund dragostea
Și mă rog, iar să mi-o dea, ca să gust amar din ea!
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioana Voicilă Dobre despre declarații de dragoste, adresa este: