Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ioana Voicilă Dobre despre religie

Pentru acel ce și-a făcut "raiul său" pe pământ, va fi greu să se desprindă de splendoarea primăverii continue. Dumnezeu va trebui să aibe răbdare cu acela, o sută și mai bine de ani!

aforism de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Caietul albastru
cumpărăturiCaietul albastru de Valeriu Butulescu
Cea mai recentă colecție de aforisme a celui mai tradus aforist român
Vezi detalii despre o carte cum nu ai mai văzut!

Cânta poetul (Lui Adrian Păunescu)

Cânta poetul, tot ce mișcă
făcând abstracție de putregai.
Din raiul său mai trimitea semnale,
spre mult râvnitul vostru rai,
aripi de gând și lacrimi de cuvânt.

Dar cine să-l audă!
Pământenii cu antifoane în urechi,
gângănii în virtutea inerției,
sfâșie clipe în perechi
și-nalță ode bucuriei.

In lumea lui tot stând de veghe,
la zborul scund al clipei lor,
El, demiurgul tot mai crede
că întrupându-se în DOR
își va găsi la ei, pereche.

Și dând cuiva nemărginirea,
din ochii-albaști-ai vieții sale,

[...] Citește tot

poezie de din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Traduceți frumosul prin Dumnezeu și "babilonul" va dispare definitiv!

aforism de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri din...viitor

Pe drum,
viitorul m-a primit
în brațele sale.
Bucuria întâlnirii
înflorea
pretutindeni
nuferii.
Poveștile tale
cu iz de mânăstire
linișteau
bătăile inimii.
A urmat
sărutul pecete,
dulce izvor,
aprigă sete.
Însuși Dumnezeu
ne-a mângâiat
creștetul
a mulțumire.

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poetului la moartea sa (Lui Adrian Păunescu)

"Zăpezile postume" au început să cadă
Și lumea, adevărul a început să-l vadă.
Cum la nevreme iarna în vară, azi începe
La fel plecarea ta, eu nu o pot pricepe.

În vene îmi îngheață cuvântul de iubire.
Cum te-am iubit o viață, poete, în neștire!
Cum m-am rugat la stele, mereu să lumineze
Suișul vieții tale, mereu pe metereze.

Sărac și fără vlagă mă lași acum, o pradă,
Să duc,, lămpașul tău,, în lumea de paradă.
"Biet lampagiu" se duse într-o audiență
La însuși Dumnezeu, să ceară-acum clemență.
(pentru poporul său).

Să stăm în rugăciune și să luăm aminte
Că viața-i trecătoare și trece prin morminte!
Să nu uiți niciodată, popor înstrăinat
Cum, către Dumnezeu, poetul te-a-nălțat

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dumnezeu, eu tot mai cred
Că se distrează copios
Văzând atâtea creaturi
Existând cu capu-n jos.

catren de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cânta poetul

Cânta poetul, tot ce mișcă
făcând abstracție de putregai.
Din raiul său mai trimitea semnale,
spre mult râvnitul vostru rai,
aripi de gând și lacrimi de cuvânt.

Dar cine să-l audă!
Pământenii, cu antifoane în urechi,
gângănii, în virtutea inerției,
sfâșie clipe în perechi
și-nalță ode bucuriei.

In lumea lui tot stând de veghe,
la zborul scund al clipei lor,
El, demiurgul tot mai crede
că întrupându-se în DOR
își va găsi la ei, pereche.

Și dând cuiva nemărginirea,
din ochii-albaști-ai vieții sale,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă vrei să te apropii de Dumnezeu, protejează-te de oameni!

aforism de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

După faptă și răsplată

Chiar de plouă, chiar de ninge,
Românul mereu se plânge.
De-aia Dumnezeu, săracul,
Ne-a încondeiat cu "dracul".

epigramă de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de toamnă

Mi-e dor, de fumul serii, de luna coaptă în lumină,
De râsetul meu de copilă și dansul frunzelor, puzderii.

Mi-e dor, de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate,
Și de toamna arămie, dulce, darnică în toate!

Mi-e dor, de mustul tămâios, nectar din soare adunat,
De strugurele credincios ce vara-ntreagă s-a bronzat!

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îndemn

Tinerețea, dacă-ai vrea
Ai păstra-n inima ta
Ce pare că s-a-mpietrit
Dar și piatra-i din iubit!
Tot de Dumnezeu, lăsată,
Tot un foc e și în piatră!

poezie de din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Timpul-cioplitor

Tinerețea, dacă-ai vrea
ai păstra-n inima ta,
ce pare că s-a-mpietrit!

Dar și piatra-i din iubit!
Tot, de Dumnezeu, lăsată,
tot un foc e și în piatră!

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce tristă e lumea în care trăiești!

Ce tristă e lumea în care trăiești
Când cerul nu plouă, deși tu iubești,
Când soarele arde și ultima frunză
Iar ție-ți îngheață cuvântul pe buză!

Ce triste sunt toate și gri și stinghere!
Demult ai uitat cum e gustul de miere
Și-albina tot cată nectarul în floare
Cum cată lumina, frumosul în zare!

Ce triști sunt și ochii și inima-i tristă
În lumea în care Dumnezeu nu există!
În lumea de clone și de surogate,
Ce tristă e viața, ce triste sunt toate!

poezie de din Darul meu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-ți rămâi credincios ție însuți!

Adio, spun, copilului din mine
și-mi dezbrac inima
de un cojoc, în plină iarnă!

Și, nici nu știu, dacă e bine
sau dacă focul, adormit în ea
va rezista în iarna grea.

Dar, el nu vrea, să-și ia, adio
și mă petrec, în umbra lui
prin veri și ierni, drum amărui.

Îl simt, de-a stânga cu-n surâs,
de bun străjer ce devotat,
prin graniți multe m-a purtat.

Copile drag, cu ochii mari
și inima, cât lumea toată,
ți-am dat o viață adevărată!

[...] Citește tot

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Devenire

Am fost floare de măr,
într-o copilărie frumoasă,
prințesa cu rochia roz.
Visam,
să devin un măr de aur.
Lumea-și vedea încă de ale sale
când sămânța mărului
a încolțit miraculos.
Și, cum Dumnezeu
ne împlinește mereu visele,
azi mă regăsesc întreit.
Pe cea mai tânără
ramură, o floare nouă
cântă soarelui de,, ziua bună!,,.

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cânta poetul

Cânta poetul, tot ce mișcă
făcând abstracție de putregai.
Din raiul său mai trimitea semnale,
spre mult râvnitul vostru rai,
aripi de gând și lacrimi de cuvânt.

Dar cine să-l audă!
Pământenii cu antifoane în urechi,
gângănii în virtutea inerției,
sfâșie clipe în perechi
și-nalță ode bucuriei.

In lumea lui tot stând de veghe,
la zborul scund al clipei lor,
El, demiurgul tot mai crede
că întrupându-se în DOR
își va găsi la ei, pereche.

Și dând cuiva nemărginirea,
din ochii-albaști-ai vieții sale,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plutesc, plutesc, inerție

Plutesc, plutesc în derivă, nici nu știu ce mă ține pe val!
Nu sunt regină, nici divă și nu-mi văd niciun ideal!
Cândva mă-mbăta răsăritul cu un cântec de ciocârlie
Și-acum m-atrage-asfințitul cu mantia lui sângerie...

Plutesc, plutesc fără voie, vâslisem cândva curajos.
Eram o,, Arcă-a lui Noe,, cu gândul și trupul vânjos.
Mai port porumbelul pe umăr nu vede nici el un liman,
Ani buni pe degete-i număr și mă topesc an de an.

Plutesc, plutesc, inerție, și-atâtea trădări mă-ngrozesc!
Nu mai am nicio bucurie și ochii, mereu mi-i feresc.
Ce mult îmi doresc să îi spun, luminii că o mai iubesc...
Culorile se ceartă-n drum și simt cum înnebunesc!

Plutesc, plutesc spre niciunde și fruntea-mi ridic către cer
Slobozesc doar o rugăciune, liman și-o iubire să-i cer.

poezie de din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la religie, dar cu o relevanță mică.

O lume fără Dumnezeu

Ce tristă e lumea în care trăiești
Când cerul nu plouă deși tu iubești,
Când soarele arde și ultima frunză
Iar ție-ți îngheață cuvântul pe buză!

Ce triste sunt toate și gri și stinghere...
Demult ai uitat cum e gustul de miere
Și-albina tot cată nectarul în floare
Cum cată lumina, frumosul în zare!

Ce triști sunt și ochii și inima-i tristă
În lumea în care Dumnezeu nu există!
În lumea de clone și de surogate,
Ce tristă e viața, ce triste sunt toate!

poezie de din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să te cer...

De ce te-aș iubi, de ce te-aș iubi,
de ce-aș suferi, de ce-aș suferi,
în mileniul în care secunda e vis
iar boala dorinței e de nedescris?

De ce-aș mângâia din priviri, fața ta,
când mâna nu pot să-mi întind către ea,
când clovni de rând nu mă lasă s-ating
omul drag, nici la piept să mi-l strâng?

De ce ți-aș ieși în cale mereu
cu ochii-nlăcrimați, cu sufletul greu,
de ce agonia mi-aș perpetua
când nicio chemare nu e-n mâna ta...

Știu că ai suflet bun și poarta deschisă,
nu-ți pun întrebări dar oftezi mereu
după iubirea stelară, promisă
și implorată lui Dumnezeu!

[...] Citește tot

poezie de din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Ioana Voicilă Dobre@religie? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ioana Voicilă Dobre despre religie, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Când a apărut prima biserică cu cruce deasupra? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiect complementar

Alte subiecte tematice cu citate despre religie

Rafinare tematică

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook