Dragoste de mai
Zâmbește soarele în bob de rouă
și-un curcubeu se leagănă voios.
Pe florile înmiresmate
se odihnește zborul cel duios.
Zâmbești și tu și-n ochii-ți verzi
ce oglindesc natura zgomotoasă
poți chiar și liniștea să-ți pierzi,
scăldându-te, în viața lor voioasă.
E-o primăvară plină de mister
pe câmpuri, în livezi și prin păduri.
Mă-mpodobesc cu flori de măr.
Tu, verde drag, iar inima îmi furi!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe
Mă rog, iarna să străbat,
primăverii să-i zâmbesc
și verii îmbujorate
adevărul să-i păzesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căsătorie
Dincolo de un zâmbet de fetiță
ca aripile unui porumbel
un trandafir cedează o petală
și-o inimă-și probează un inel.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina
În jur, mii de stele
țes drum de mătase.
Iubirea-ntre ele,
regină rămase!
Coboară în suflet
și-i toată un zâmbet,
colindă albită de dor,
purtată de dulce fior.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e totul să ai o floare
Urmând dar firul vieții
Eu caut nu știu ce...
Știu bine că există,
Dar parcă tot nu e.
Livada îmi închină
Mereu parfumul ei
Și-o creangă îmi anină
În păr, doi mugurei.
Splendoarea nu mă lasă
Eu caut și găsesc
În mugurii aninați
Un zâmbet îngeresc
.........................
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâmpinând primăvara
Vine iarăși anotimpul învierii și chemării
Vieții la înflorire, sufletului la iubire.
Coboară soarele-n plete cu sclipiri de violete
Și bujori în obrăjori, mângâiere de feciori.
Am văzut în ochii tăi licăriri blânde de miei,
Bucuria ierbii moi desfătându-se în ploi.
Și-am citit pe fața ta, primăvara cum zâmbea
Zâmbet cald, înfloritor tot de dragoste și dor.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Adevărurile noastre la pământ se zvârcolesc.
Ceața vrea să le ascundă.
Nu știe cât le iubesc!
Au căzut sub aspru vânt,
sub ploaie și vreme rea.
S-or întoarce în curând în mâna de le-o-nvia!
Mă rog, iarna să străbat,
primăverii să-i zâmbesc
și verii îmbujorate adevărul să-i păzesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul păzitor
Sunt vulturul
rotitor
deasupra munților
iar teama
fuge-n trecut,
speriată!
Alături,
zâmbești enigmatic
ascunzând scara sub aripă.
Rămâi, cu mine,
pasăre rară
și nu voi mai privi
niciodată în abis
ci numai
cerul,
casa mea și a ta!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-aș fi tristă?
De ce-aș fi tristă,
când tu m-ai învățat libertatea!?
Am gustat-o împreună, picătură cu picătură.
De ce-aș fi tristă, când știu că vei veni
cu cerul în priviri și zâmbetul deschis
spre alte orizonturi...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cupă de iubire
Din cupa timpului dăruită de Tine
mâinile mele vremelnice au risipit clipele
pe zâmbetele copiilor, prin leagăne și parcuri,
prin bucatării și școli.
La judecată vin doar cu mulțumirea sufletească
și cupa plină de amintirile iubirii noastre, Doamne!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măiastra lună
Noapte de primăvară,
înfiorată de vântul fugar și rece,
dragoste de narcisă galbenă, iradiantă
mi-ai lăsat amintire numai o privire,
un zâmbet și părerea de rău
că nu mai am nouăsprezece ani!
Nopții noastre de mister, lumină și regrete în cer
măiastra îi cântă încet un cântec de început.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte violetă
Flori de zâmbet dăruind din a soarelui paletă,
Ochii-n lacrimi mi-i surprind, aplecați spre-o violetă.
Mi-ai trimis-o pe-o clipire și descopăr și în plete
Dintr-un farmec de iubire, un noian de violete.
Ba, mai mult întreaga fire, violetă azi îmi pare.
Cum mă știi, dintotdeauna, eu iubesc astă culoare.
Și-ntr-o noapte violetă, învăluită-n violet
Am să-ți vin în vis, cochetă, tiptil, tandru și discret.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
La braț cu primăvara
Urmând dar firul vieții
Eu caut nu știu ce...
Știu bine că există,
Dar parcă tot nu e.
Livada îmi închină
Mereu parfumul ei
Și-o creangă îmi anină
În păr, doi mugurei.
Splendoarea mă cuprinde
Și iată că găsesc
Pe fața primăverii,
Un zâmbet îngeresc.
O iau la braț cu mine
O plimb senină-n vremi
Până când toamnă lină,
La tine, tu mă chemi.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbind stejarului
Eu sunt călătorul veșnic solitar.
Doar umbra ta mă-nviorează iar!
Și-ți dau în schimbul cântului amar,
O inimă aprinsă de cleștar.
Întinde-ți, ramul greu și mă cuprinde
Mai bine ca aici nu-mi e niciunde!
Și binele ce-l faci azi, îndoit
Se va întoarce-n suflet înmiit.
O să te-aprind la margine de drum
Și amintirile vom face scrum.
Vom arde amândoi și-al iernii ger
Va fi numai un zâmbet rece, efemer!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aud cum vine dragostea
Aud cum crește visul din zâmbetul tău
asemeni unei flori râzând în soare
și pe aripa lui unduitoare
îmi culc, în liniște,
obrazul, eu...
Aud cum doarme marea în ochii tăi
și zbuciumul ți-l simt, dincolo de culoare.
În ei mă văd o nimfă ce pe zei
îi lasă mereu muți,
în adorare.
Și simt, crescând în inima-ți,
speranța
așa cum orizontu-n răsărit
face să crească în lumină, viața
când brațele la pieptu-ți m-au primit.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe de primăvară
Iți las ție clipa dulce să-ți ofere alinare
Și ce-a fost, în amintire, eu îți las cu resemnare.
Bucuroasă privesc viața, un spectacol inedit
Din care am stors poeme și lacrimi la infinit.
Iți las zâmbetul de floare și parfumul sideral,
Nopți bântuite de griji și de dorul infernal,
Amintirea clipei mele și a șoaptelor de-amor,
Zile bune și senine, tot cu dragoste și dor!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a mai stins o stea (Lui Grigore Vieru)
Motto:
Sculați-vă, sculați-vă, sculați-vă
Din somnul cel de moarte!
Salvați-vă, salvați-vă, salvați-vă
Prin limbă si prin carte!
(Grigore Vieru)
Cum vine omul, numai, numai zâmbet!
Cum pleacă omul, numai, numai plânset!
Mai bună, lumea, cu un gram o lasă.
Tribut plăteste pentru el, o viață!
Cum vine omul, numai, numai soare,
Și-i noapte grea a lui plecare.
Un nume bun, un nume drag ne lasă
Și-o întristare pentru-o-ntreagă viață!
Cum vine omul, numai, numai miere
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crinul, floarea sufletului meu
Prin piața lumii tumultoasă,
În costum de floare-aleasă
Zâmbesc oricui, fără de teamă
Jubilând, de bună seamă!
E-un carnaval, cu flori și îngeri,
Cu măști hidoase, desuete,
În care, inimă mai sângeri
De se aruncă-n flori cu pietre!
Și cum se-ntâmplă-ades în viață,
Când după inima-i trăiește:
O floare, va rămâne-n piață,
Femeia mândră ce iubește!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte cu tine
Pe umeri de îngeri,
veniți în fereastră,
în noaptea albastră
un ochi mă veghează.
Și visu-i mai tandru,
în suflet sihastru,
născând vii arpegii
în inima trează.
Cu aripi de mătase,
un cântec se zbate,
răsună-n unghere,
lumini răspândind.
În liniștea nopții,
vibrând, de neliniști
mi-apare-n retină,
un chip vălurind.
Și geana-l închide
în clipa furată
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Triplu salt
Cum să prinzi într-un asalt
luna nouă din înalt?
Iata-n zori de zi pornesc
și mai sus ca să țintesc!
Soarele mă împresoară
și cu inima-vioară
iute aripile-ntind
zările să le cuprind.
Cu iubire și speranță,
cu a minții cutezanță,
cu dragostea lui în piept,
săgeata spre-nalt îndrept.
Din zori până-n asfințit
ochii lui m-au însoțit.
Vedeam în lumina lor,
bucuria mea din zbor.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioana Voicilă Dobre despre zâmbet, adresa este: