Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iolanda Șerban despre femei

Muguri dezrobiți

nimeni nu dărâmă o femeie
doar ea se odihnește uneori
acolo la capătul puterilor
exagerând cu plânsul sau râsul
pe borduri proaspăt asfaltate
unde renitența mugurilor
desprimăvărează înrobirile

picături când roșii
când albastre
roze devenite
amenți în cântec
femeiesc

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vorbește-mi copilă

Motto: "vorbește copil de gutui coapte"

Vorbește-mi, copilă... de coapte gutui,
cu-aroma-ți de teamă, din suflet silhui,
descântă-mi povești, rădăcină și faptă,
cu inima-ți rod și tâmpla-ți răscoaptă.

Vorbește-mi, copilă... de pere-aromate,
cu mierea din palme și-adevărul din lapte,
și-mi leapădă umbra, cu lumină dezmiardă,
pe-un arc de răstimp, răsăritu'ți, să-mi ardă.

Vorbește-mi, copilă... de prune-ntomnate,
zăgaz de furtună, stăvilindu-se-n șoapte,
amurg lanceolă, palisându-mi trăirea,
vlăstar revelat, înfruntând prăbușirea.

Vorbește-mi, copilă... de fruct început,
când doru-i-altoi, prăznuind subșternut,
sădește-mi crucișul plămădit de speranță,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind de femeie

Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.

Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.

Zeii zăpezilor tac și ascultă.

Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.

Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.

[...] Citește tot

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Misterul femeii nebune

O biată femeie, nebună de dor
Cu gânduri ascunse în noapte
Mai scrie-un capitol și-ncheie ușor
Romanul... cu fapte-nefapte

Destram-al său gând cu șoapte, plângând
Când lacăt pe soare își pune
Speranțele vii, ucise-s pe rând
De negura vieții, ce-acum o supune

Misterul femeii, nebune de dor
Strivește o ultima clipă
Doar vina ce-o ai, c-ai fost spectator
Răspuns pe măsura tăcerii implică

Mă iartă, te rog, dar trage-mi cortina
Actorii (cei doi) devreme-au plecat
Închide și ușa și stinge-mi lumina
S-a scris cu regrete, azi, ultimul act

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind de femeie

Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.

Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.

Zeii zăpezilor tac și ascultă.

Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.

Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La granița dintre noapte și zi

Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.

Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.
Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.

Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor
amestecate cu parfum de noapte

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Impalpabil lumii-întregi

Am tipărit cuvinte pe retină,
Sunt cărți întregi, sub pleoapele ridate,
Ce n-or vedea nicicând acea lumină
Pe care cititoru'-o va răzbate.

Sunt mii și mii de vorbe neuscate,
Și-atâtea vârfuri de penițe-întoarse
Sunt munți de ape-n tușuri despicate,
Printre metafore cu căi întoarse.

Doar tu vei știi că, pe de-a lungul vremii,
În ce n-am spus trăiește o poveste
Că n-am vânat vreodată lauri, premii,
Și lumii-ntregi, eu, nu te-am dat de veste.

De ce te-aș fi-împărțit cu oarecine,
Când mâna ta pe mine mă închină
Când gura ta un: Te iubesc! devine
Ce-n inima-mi își află rădăcină?

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Monogramă din două în două decenii

Scriu tăceri cu dată fixă...

Port din vara mâinilor trudite
tricotul zărilor cu nume de copil.
Asortai iscusită dorințe la vedere
într-un nou-născut ghem de femeie.

Zâmbesc aducerilor aminte.

Mâneci clopot pentru îmbrățișări,
guler rotund cu temeri ovale,
buzunarul tahicardic din piept,
monograma iubirilor mele.

Deșir toamna brodată pe tâmple.

Mă strâng, uneori, tăinuitele cuvinte,
desfac nasturii tăcerilor absolute,
subiectivă, respir din când în când,
oameni și emoții.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La granița dintre noapte și zi

Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.

Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.

Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.

Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la femei, dar cu o relevanță mică.

P.S. Te iubesc!

În sălbăticia mea
n-ai să poți înșeua
caii dorurilor mele;
visele nativ rebele;
aerul și luna plină
și surâsul. De lumină...

În căutătura mea
de-ai să cauți vei afla
adevăruri nerostite;
adâncimi nebănuite;
tâlcuiri nezgomotoase,
și-amintiri. Contagioase...

Plină-s de povești trăite
fataliste; fericite;
nu dezmint și nu reneg;
mă destram și mă încheg.
Întuneric sau scânteie
toate m-au făcut. Femeie...

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La adăpostul genelor mele

pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută

ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă să iubești
femei cu extreme acute

motiv pentru care propun

hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut

vreau să învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem de primăvară, Nouă

În haine diafane, zâmbind precum o zeie,
Cu verdele-n agrafe și-n gene flori de rouă
Ni se strecoară'n suflet cu trup ca de femeie
O primăvară veche dar una-atât de... Nouă!

La gât poartă o salbă din candizi ghiocei,
Își flutură altița pășind cu mlădiere,
Și-a pus pe tâmple muguri, îmbobocind cercei,
Când palmele-s grădină, foșnind psalmodiere.

Pe glezne înfășoară canafi, din ierburi crude,
Desculță se avântă c-un mers copilăresc,
Sfioasa senzuală se-ascunde-n straie flude
Și-mbujorată toată câmpiile-o iubesc.

Copila-anotimp răsare și apune
Își împletește frunza în crânguri de smarald
Cu piruete-n valsuri poeme-ntregi compune
Când ziua ne-o dezmiardă c-un verde radiant.

[...] Citește tot

poezie de (12 mai 2013)
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cei care m-au vrut frumoasă

Plâng gutuii în livadă, dezgoliți, bătuți de ploaie
Și în piept încep să-mi ardă, amintirile-n văpaie...

Uite, se mai duce-o toamnă, ruginește-n tâmple viața,
Și mi-s anii blândă damnă, ce-au încununat povața.
Nu-i regret deși făcut-am, din furtuni noi curcubeie
Și paharele umplut-am cu speranțe de femeie.

Mă grăbesc tot mai agale, căutând frumosu-n toate
Zorii îmi sunt madrigale și-înserările-s bogate
În trăiri duminicale, ce au orizonturi date
Când, inima-mparte-ocale, cu emoție brodate.

În cotloanele gândirii, adunat-am mii de taine,
Șlefuind darul vorbirii îmbrăcat-am doru-n haine
Și-am ascuns tâlcul iubirii și ne/împliniri tăcute
În metafora uimirii și-n sintagmele durute.

Cei care m-au vrut frumoasă au pierdut lupta cu mintea
Ce-am iubit-o luminoasă, totdeauna fiind puntea,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doamne, dac-ar fi să-i spun

Doamne, dac-ai vrea să-mi spui
cât de dragă-i sunt eu lui
mintea n-ar mai fi un chin
ci doar rouă-n pat de crin

știu că mi-e sărac cuvântul
când nu palmele-s veșmântul
ce-i îmbracă trupu-n noapte
în strânsori cu voluptate

Doamne, plouă-mi gând decis
peste tâmple-n păru-mi nins
varsă-mi har și-nțelepciune
doar atât, să-nvăț a-i spune

scriu cu fir de dor nebun
țesând șoapte ce nu-i spun
gura lui cum încă-mi este
anotimp, din timp poveste

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Paparude-n vieți cerute

Când de mine-ți va fi dor
să-mi azvârli într-un izvor
straiele din frunze crude
ceru'n țărnă să mă scuipe.

Să-mi faci sălbi de firfirici
praguri să mă-ntorn pe-aici
moartea morții să mi-o calc
să-i scriu vieții'n catafalc.

Brusturi, fagi, stejari, aluni,
arbori, pravili din străbuni,
când țeși frunzele ofrande
zețuiește-mă'n ghirlande.

Cheamă și mă cere-aproape
Domnul să mă-ntoarcă ape
cerul pieptul să-și descheie
să-ți curg ploaie și femeie.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se-nchină cu dreapta castelelor de nisip

(Servește, duminica
nu am să fiu acasă!)

Revăd în crucea trupului tău
rochia pe-atunci înflorată.
Miroase a vară și lapte
când îți împarți universului durerile
cu frunți de zmeie și sprâncene de zefir.

Râzi cu neliniștea ușor săpată
în riduri și cearcăne, te rogi,
cum te mai rogi, femeie
ca a treia născută să nu împartă
felii de tort și confetti întâilor îngeri.

Îți strângi copila și alergi
cu soarele-n piept și furtuna în ceafă
până la coada curcubeului
să-i pui pe buze lacrima seninului
un bob de rouă pe tipsia norocului.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu o treziți din vis, cât vis sunteți

Să n-așezați pe trupul de femeie
decât căușul palmei, jucăuș,
desfaceți brațele de curcubeie
când pielea ei, pe piele vă e tuș.

Să n-o strigați, cântați încetișor,
un murmur ca o șoaptă nesfârșită,
la-ncheietura ultimului dor,
vă faceți trup. În trupu-i de ispită.

Nu vă-ncruntați, rostiți o poezie,
pe care ea, oricum, n-o mai aude,
fiindcă'n parfum, de flori de iasomie,
se-așterne vers. În așternuturi mute.

Nu o treziți din vis, ci vis vă țeseți,
veghind-o'n starea ei, de-adâncă veghe,
purtați-o'ntr-un ocean de frumuseți
să piardă conștiența-n mii de leghe.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bursa (in)umană

Amurg înlăcrimat de vlagă,
de timp, de viață, de urzeli,
cu fața către vest reneagă
tot ce-a fost azi și n-a fost ieri.

Amurg cu mâini împreunate-n cer,
mult mai spre est
de foc și neputință
porți nezdreliți genunchi de lut,
nu-n decăderi, ci în credință.

Amurg de nord, de sud, de veac,
de pătimiri și de-ndurare, ridică-te să ne fim leac
cât între oameni nu-s hotare.

Amurg înlăcrimat de oase,
de sânge, tancuri și soldați,
din vreri barbare nu ai case,
da'ntre ruine ai... bărbați.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Leagăn de credință

Sânul tău, femeie,
alb și roditor
Leagăn de credință,
de iubiri izvor,
Lapte de-nceput
și de nemurire,
Taină-i de dureri.
Și de fericire.

Ochii tăi, femeie,
candele-n destin,
Feștile de doruri,
c-ulei de suspin,
Taine-și întețesc,
cu subînțelesuri,
Freamăt când accepți,
ca să te împresuri.

Mâna ta, femeie-n,
fine brăzdături

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ape repezi și caline

Jur pe piatra care-mi stă în cale
Și pe norii care-mi plâng pe creștet
Pe consoane jur și pe vocale
Și pe tocul care-mi stă sub deget.

Jur pe duioșiile tăcute
Și pe neștiut ce zace-n mine
Pe dureri și patimi înnăscute
Jur pe ape repezi și caline.

Jur pe-ntâia noastră întâlnire
Pe acordul inimii virgine
Pe decent, pe simplu, pe uimire
Și pe tot ce vine de la sine.

Jur pe crâng, pe mare și pe soare
Pe luceafăr, stele și pe lună
Pe tot ce rămâne și nu doare
Și pe viața ce ne-a fost arvună.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Iolanda Șerban despre femei, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info