Increat
Cu Treptele supui văditei gale
Sfînt jocul în speranță, de pe sund,
Treci pietrele apunerii egale
Supt văile respinse, ce nu sunt.
Ți-e inima la vârste viitoare
Ca șarpele pe muzici înnodat,
Rotit de două ori la mărul-soare,
În minutare-aprins - și încrestat.
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lemn sfânt
În văile Ierusalimului, la unul,
Păios de raze, pământiu la piele:
Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul,
Rusalii ard în dreapta-i cu inele.
Pe acest lemn ce-aș vrea să curăț, nu e
Unghi ocolit de praf, icoană veche!
Văd praful rouă, rănile tămâie?
- Sfânt alterat, neutru, nepereche.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încreat
Cu Treptele supui văditei gale
Sfânt joc în speranță, de pe sund,
Treci pietrele apunerii egale
Supt văile respinse, ce nu sunt.
Ți-e inima la vârste viitoare
Ca șearpele pe muzici înnodat,
Rotit de două ori la mărul-soare,
În minutare-aprins și încrestat.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legendă
Străluminați ca niște unghii,
Sub scuturi, îngeri au lăsat
Cherubul văii să-l înjunghii,
- Sădiți în aer ridicat.
Și limfa pajiștelor pale
Se pleacă soarelui ferit
Al certei sere animale:
Îngână sângelui ivit.
Scris, râul trece în mai albastru
Și varurile zilei scad,
E rana Taurului astru.
Vădita țară, Galaad.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înecatul
Fulger străin, desparte această piatră-adâncă;
Văi agere, tăiați-mi o zi ca un ochean!
Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean,
Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă,
Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice,
Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși,
Bat apele, din care baia albastră să despice
Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mod
Te smulgi cu zugrăviții, scris în zid,
La gama turlelor acelor locuri,
Întreci orașul pietrei, limpezit
De roua harului arzând pe blocuri,
O, ceasuri verticale, frunți târzii!
Cer simplu, timpul. Dimensiunea, două;
Iar sufletul impur, în calorii,
Și ochiul, unghi și lumea aceasta-nouă.
- Înaltă-n vânt te frângi, să mă aștern
O, iarba mea din toate mai frumoasă.
Noroasă pata aceasta de infern!
Dar ceasul sus; trec valea răcoroasă.
poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la văi, dar cu o relevanță mică.
Peisagiu retrospectiv
I
O, desfrunzirile din urmă!
Te uită, vastele păduri
Stau veștede sub greaua turmă
De nori haotici și obscuri.
Te uită, soli ai crustei albe
Ce-o să se-așeze de pe-acum,
În dantelări de fine salbe,
Pe tufă umedă, pe drum.
Un cinic puf au nins scaieții...
Și totuși, iată-mă venit
În fața toamnei și-a tristeții
Cu gândul iarăși ispitit,
De-avântul surd care destinde
Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zărilor murinde,
[...] Citește tot
poezie clasică de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Riga Crypto și Lapona Enigel
Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nuntă,
De cuscrul mare dăruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funtă,
Mult îndărătnic menestrel,
Un cântec larg tot mai încearcă,
Zi-mi de lapona Enigel
Și Crypto, regele-ciupearcă!
- Nuntaș fruntaș!
Ospățul tău limba mi-a fript-o,
Dar, cântecul, tot zice-l-aș,
Cu Enigel și riga Crypto.
- Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o vară;
Azi zi-mi-l strâns, încetinel,
La spartul nunții, în cămară.
[...] Citește tot
poezie clasică de Ion Barbu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
După melci
Dintr-atâția frați mai mari:
Unii morți,
Alții plugari;
Dintr-atâția frați mai mici:
Prunci de treabă,
Uzi, peltici,
Numai eu răsad mai rău
(Mai năuc, mai nătărău).
Dintr-atâția (prin ce har?),
Mă brodisem un hoinar.
Eram mult mai prost pe-atunci...
Când Păresimii, prin lunci,
Răspândeau pietriș de-albine,
Ne părea la toți mai bine:
Țânci ursuzi,
Desculți și uzi,
Fetișcane
(Cozi plăvane),
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Barbu (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Barbu despre văi, adresa este: