
Culmea moftangiului savant: a-și comanda statua încă din viață și a prezida la inaugurarea ei și la apoteozarea sa - a acestui mare luptător național în ogorul științei rromâne!
Ion Luca Caragiale în Moftangii, Savantul (1893)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



O! ce cruzi sunt oamenii de știință! ce ființă fără inimă a fost acel savant! Auzi dumneata ce răutate!... Ei! ce pot gândi bietele mici gângănii pomenindu-se afumate așa fără nicio milă?... Firește, nu pot gândi alta decât: Ia uitați-vă la sălbaticii de oameni ce vrăjmășește s'au pornit cu toții să ne distrugă casa... noastră!
finalul de la Termitele... de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu crez că, în loc să ne învinuim și să regretăm că facem în toate și oriunde politică, din contră, ar trebui să ne pară bine și să ne aplaudăm că o putem face așa de bine oriunde și în toate. Ce folos ar fi, neputând face știință și artă, să stăm cu mânile-n sân fără să facem nimic. Încai să facem politică! Și, slavă Domnului, cred că nu o facem rău.
finalul de la Politică și cultură de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Moftangiul este eminamente român; cu toate astea, înainte de a fi român, el este moftangiu. Născut dintr-o familie săracă dar onestă, el este fiul operelor sale, și, deși democrat prin naștere, el face parte din aristocrația inteligenții, a meritului, științei, artei, culturii ș. cl. Dar... născut dintr-o veche familie de adevărați boieri, cari au știut totdeauna să pună interesul patriei mai presus de interesele de clasă renunțând la privilegii, el, aristocratul get-beget, este adevăratul democrat...
Ion Luca Caragiale în Moftangii, Românul (1893)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi.
începutul de la Termitele... de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Luca Caragiale despre știință, adresa este:
