
Unui poet liric
Mă-ntrebași ieri: - Genul liric
Pe ce poți să-l recunoști?
Între tine și-ntre dânsul
Sunt mai mult de zece poști.
epigramă de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!



Ziua de 24 Ianuarie și cea de 10 Mai sunt cele două mari sărbători naționale. Ele amintesc punctele culminante ale istoriei noastre contemporane, care strălucesc cu atât mai puternic, cu cât, dindărătul lor, înspre trecut, se-ndesește negura atâtor vicisitudini seculare.
începutul de la 10 Mai 1897 de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cațavencu (foarte amețit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrășându-și silabele): Fraților! (toți se-ntorc și-l ascultă.) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber-pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional!
replici celebre din piesa de teatru O scrisoare pierdută, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


O, Moft! tu ești pecetea și deviza vremei noastre. Silabă vastă cu nețărmurit cuprins, în tine încap așa de comod nenumărate înțelesuri: bucurii și necazuri, merit și infamie, vină și pățenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, ciumă, lingoare, difterită, sibaritism, vițiuri distrugătoare, suferință, mizerie, talent și imbecilitate, eclipse de lună și de minte, trecut, prezent, viitor - toate, toate cu un singur cuvânt le numim noi românii moderni, scurt: Moft.
Ion Luca Caragiale în Moftul Român
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aci, pe iarbă, se-ncinge un ziafet nepomenit în analele celor mai bătrâne republice. Grătarele sfârâie aruncând în aer valuri de miros fierbinte și gras, ca niște altare antice pe cari se ard ofrande unui zeu tutelar. Canalele o dată deschise nu se mai închid. Boloboacele golite se rostogolesc hodorogind departe, ca niște ruginite instituțiuni ce nu mai corespund exigențelor moderne, și, în locul lor, se-mping cu greutate alte boloboace pline, ca niște reforme pe cari le reclamă spiritul progresist al timpului și interesele vitale ale societății. Ce veselie! ce avânt! ce entuziasm!... A! sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și cătușele tiraniei și, aruncându-le departe, tare de dreptul său, fără ură, uitând trecutul odios, închină des, dar sincer, pentru sfânta Libertate și - te pupă! O!
Ion Luca Caragiale în schița Boborul (1896)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la trecut, dar cu o relevanță mică.

Pohod la șosea
De mult se vorbea,
Se tot auzea
Că are să fie
Mare bătălie
Și că-n București,
Au de gând să vie
Oștile rusești,
Căci de-aici se poate
Laolaltă toate
Lesne să pășească
În țara turcească.
Vreme a trecut,
Și nu s-a văzut
Un muscal măcar;
Toți îi așteptau
Însă în zadar:
Rușii nu soseau.
Trecu ce trecu
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Luca Caragiale despre trecut, adresa este:
