Portret
Eu sunt sălbatec ca un vis
Ce noaptea liniștea sugrumă,
Ca un profet păgân închis
În carapacea mea de humă.
Eu sunt înalt ca un stindard
Ce-i ros de umbră și de glorii,
Ca un păcat spălat de nard
În patruzeci de purgatorii.
Eu sunt pribeag ca un strigoi
Ce scuipă lumea cu blesteme,
Ca un nebun cu pumnii goi
Și tidva plină de poeme.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Prepoem", an II, seria II (19 iunie 1941)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie
Soare veșted, soare vechi
Cât o palmă de înalt,
Îl iau plopii de urechi
Fără scară, fără salt.
E bolnav de veșnicii
Câte-a tors și-a îngropat,
Câte umbre și stihii
Între timp a destrămat.
Soare umil, saore mic
Cât o ancoră abea
Înfloritu-i-a în spic
Dulcea somnului zăbrea.
O să doarmă iar blajin
Undeva adânc și cald
Rotunjindu-ne cu chin
Pentru mâine alt smarald.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 37 (13 septembrie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Panoramă
Vraciule înfricoșat
surd, olog și gușat
arată-mi comorile tale
înalte, pătrate, ovale.
De câteva zeci de ani
vinzi minuni pe gologani
dragoste, noroace, blesteme,
care modeste, care cu steme.
Poate ai aur, poate ai rubine,
căpestre, ogoare, albine
sandale ca Petre Schlemil
ori alt obiect mai util.
Dă-mi-le pe toate mie
pentru o imensă filotimie,
pentru ca să cumpăr cojoace
la toți puii care ies din găoace.
poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizită
Pădurea măreț m-a-ntâmpinat:
- Intră la mine-n palat
Descreerată creatură, hoinar copil
Și umblă pe cât e posibil tiptil.
Eu sunt alegoria viselor tale.
Toate frunzele mele-s pocale
În care stă vinul cerului sfânt.
Ridică-te și bea-l fără cuvânt.
Am avut și smei odinioară,
Zâne, vântoase, mama pădurii chioară.
Nu știu ce s-au făcut, nu știu cum
Au devenit legendă și fum.
Copil hoinar, sărută coaja copacilor mei,
Obrazul bătrânilor mei soldați
Și sufletul meu dacă-l vrei
În scorburi înalte să-l cați.
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șes natal
Și, Doamne, eu fui pe aici.
În țara cu luceferii înalți,
Văzui catapetesme cum ridici
Și floarea cu parfumuri cum înalți.
Văzui însămânțările cu rod,
Stupinele cu miere, dimineți
Cu mândre aurore în năvod
Și falnică sburarea de ereți.
Zimbirea călărea peste obraz,
În vine se rotiau chiuituri,
Țâncaș cu mămăligă și cu praz
Creșteau peste hotare sărituri.
În urnă tresăriau și mai adânci
Pâraele cu apă și cu har,
Credeam în ele, Doamne, că tu plângi
Și eu eram pe margine pândar.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Vremea", an XIV, nr. 676 (29 noiembrie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Pena despre înălțime, adresa este: