Ion Untaru despre aur

steaua deasupra:
aur, smirnă, tămâie
aduse de magi

haiku de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mina de aur

În fiecare copac doborât
moare o pădure

În mănuşa de un alb imaculat
mâna lui era plină de sânge

Omul e un roi
de galaxii neexplorate

ca o mină de aur
pe lângă care trecem
în fiecare zi neglijând-o

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată armonia

Luna pe verandă
Gânduri dau buluc
Birul pe ofrandă
Capul pe butuc!

Sevele din oase
Poartă handicapul
Zidurile groase,
Nu le spargi cu capul!

Câtă osteneală
Cheltuie un faur
Să dea la iveală
Doar un bob de aur!

Feţele plecate
Fiecărui zbor
Drumurile toate
Duc la un izvor

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de ion.untaru@yahoo.com
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine-ai venit!

Bine-ai venit în toamna mea de aur
Iubito cu o lume la picioare
Cocori schilozi ce nu mai pot să zboare
Şi pus sub embargou bătrânul graur

Orgolii calpe subţiind odoare
Averea risipită pe coclaur
Din tot pustiul, singur un balaur
Şi doar misterul ce ni se năzare

Renaşterea cu şansa sau norocul
Subit căderea dintr-o altă lume
Un ţărm de năzuinţi ascuns de brume
Şi mâna sorţii care face jocul;
Decorul fast şi plin de măreţie
În drum spre un izvor de apă vie

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din vise de aur, o ciută

Cernea o sită nevăzută
Însingurarea în troiene
Petale de roze pe gene
Din vise de aur, o ciută

Şi mugurii noştri de frig
Se închideau în câte-o stază
Când soarele defoliază
Irizările pe dig

Cantonaţi în municipii
Sau în corturi solitare,
Fluturii cu aripi rare
Adoptau alte principii

Un mezat cu false joburi
Umplea străzile de febră
Trotuarele o zebră
Strălucea în zeci de cioburi

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urlă rockerii

Urlă rockerii din boxe
Corzile până se rup
Parcă şi-au ieşit din trup
Toate carele cu noxe

Cine ştie ce tembeli
Pun la cale vreun bairam
Azvârlind cu decibeli
Care-mi bat ritmic în geam

Nu mai lucru, nu am stare
Liniştea s-a dus pe gârlă:
- Urlaţi mă' la câte-o târlă
Şi cât poate fiecare!

Tinerii aceştia trişti
Fără nici un ideal
Şi cu glasul gutural
Dintr-odată-au devenit "artişti"!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă lume nouă

Ce ieftină paradă, ce scumpe bibelouri
Atârnă de ferestre când nu mai ai rulouri
Particule celeste în haine de tăgadă
Coboară în volute dar cine să le vadă
Când una câte una se schimbă-n energie
Scolasticii la care, vor face alergie

Acesta e canatul sub care se ascunde
Mulţimea de enigme în camerele scunde
Din care câte una când flutură la rampă
Tăcuţi vin licuricii şi suflă seara în lampă
Dar nu deschide uşa, se face întuneric
Anunţuri interzise atârnă de generic
Mai bine ia ghiveciul, acoperă-l cu dalii
Şi şterge-le de praf, aceste vechi medalii

Bastonul e cu mine, ies să mă plimb puţin
Închiriez cu ora un ultim zepellin
Aşteaptă că mă-ntorc la patru sau la două
O lume de cristal sau poate chiar de rouă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Cele mai frumoase nopţi (2013)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spleen

Totul mi se pare derizoriu
Nu mai tresare-n mine nici o fibră
Storc cămătarii aurul din libră
Mai mult decât guvernul provizoriu

Cumulează unii numai funcţii,
Alţii n-au după ce să-şi bea apa
Toată viaţa tragem clapa
Între prepoziţii şi conjuncţii

Ciorile-şi dau rendez-vous pe-un gard
Se poartă azi dezbaterea în plen
Sictirul cârâit într-un refren
Răsună ca un joc de biliard

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Bate-n geamuri toamna mea căruntă
Să m-ascund nu mai găsesc cu cale
Mor cocori în depărtări de jale
Suflet trist de burniţă măruntă

Vreascuri ude sfârâie prin sobe
Temerile-mi prind să încolţească
Neputinţa – un mărgean de iască
S-a lipit de mine ca o cobe

Mor în glastre gânduri reci, păreri
Alfabetu-şi pierde-n câte-o zi, o buche
Feţi cu păr de aur îngenunche
Lepădându-şi sacii cu poveri

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filigran

În veacul meu de sărăcie
Cobor adâncurile de peşteri
Cu filigranul meu la meşteri
Ca-n propria biografie.

Pledează versuri în instanţă
Între rigoare şi asceză
Şi-n fiecare paranteză
Veghează-acunsă o balanţă.

Argint şi aur în retortă,
Căruţe cu ţigani, pe rând,
Prin noaptea lumii trec cântând
Cu Ursa mare în escortă.

Imperiul meu de alchimie
Supus la creşteri şi descreşteri;
Un filigran cu care meşteri
Dau zor într-o tipografie.

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Via şi culesul

Mergeam mai tânăr la cules de vie
Cu coşu-n spate, ce bun era mustul!
Unde e Doamne timpul meu, augustul
Pierdut în nu ştiu care-mpărăţie?

Credeam că totul se cuvine mie
Pe-un cal de flăcări reci îmi vedeam bustul
pe aripi să mă poarte. Azi vetustul,
Un drum de care nimenea nu ştie

Ce s-a ales de cramă, pivnicere
Budanele stau goale laolaltă
De aur lacul, devenit o baltă
Din care vulturi nu mai sorb putere;
Şi cum zoream întruna ca novice
Mânat de soartă cu ţepuşi şi bice!

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carari necunoscute

zefirul curgea lin prin buze de tilinci
paingii-şi ţeseau pânza şi grijile-n acorduri
sirenele de noapte întretăiau fiorduri
în zumzet de albine şi cânt de caterinci

o ceaţă strecurată ne-a prins în plasa ei
distilerii de greieri cu aere nocive
reflexe risipite din sute de ogive
înconjurau cu teamă sfioasele femei

te-am întrebat de unde curg şoaptele de aur
de unde vin călării cu pavezele-nalte
de biruinţă cornuri spărgând cu zorii alte
cărări necunoscute în verdele din plaur

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întregesc din câte pierd

A rămas un pic din mine
pretutindeni – A. Dumbrăveanu

M-am risipit pe drumurile toate
Că nu mai poate nimeni să m-adune
Simunul cald mângâietor de dune
Nici cârcotaş, nici iubitor de gloate

Un cântec straniu noaptea mă străbate
O adiere rece peste strune
Murind de dor lunaticele rune
Pe lespezi de ruine şi palate

Îmbogăţit de ce-am lăsat în urmă
Ajuns la termen de-njumătăţire
Robit de câtre-o dulce amintire
Cu căngi de aur care-n mine scurmă,
M-am risipit în zare pretutindeni
Ca un zefir în ziua de Armindeni

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic în lumea noastră

nimic în lumea noastră nu este-ntâmplător:
necazul sau norocul, nici viaţa şi nici moartea,
ascultă-mă iubito şi vino să-ţi iei partea
cu surugiii serii în văzul tuturor

pe muntele de sare un curier precar te-a
chemat să vinzi podoabe când virgulele dor
cu degete albastre de alaun şi clor
şi obosiţi de drum apoi să-nchidem cartea

un murg cu şa de aur, un călăreţ turbat
tăia bucăţi de lună cu-n şoim de vânătoare
o umbră adăpost, eterică, dispare
când clopotele zilei deasupra noastră bat
şi-un arsenal de arme închipuind obsesii
ca visele de taină din nopţile miresii

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă plouă

moto: Toată viaţa noastră este
Doar o ambiguă poveste
În care nimeni nu te lasă să iei
Ceea ce vrei
--------------

Mi se pare noaptea dacă plouă
În somn, că cineva mă strigă
Şi că alerg după-o verigă,
Liantul dintre opt şi nouă;

Şi-atunci întregul univers
Îl simt în tâmplă ca un ornic
Şi lucru-mi este mult mai spornic
La armonia unui vers

Şi-ascult secundă cu secundă
Cum bate ritmic darabana
Şi eu pornesc cu caravana
Spre o câmpie mai fecundă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, vine noaptea

Fetişizăm acute dureri imaginare
Dar ni s-a stins lumina din noi, din felinare
Iubeşte-l pe acela ce trece prin oglinzi
Că-ţi dă inima ghes dac-ai putea să-l prinzi
Şi lacrimile noastre cotate inutil
Or fi ele curate dar sunt de crocodil

Iubito vine noaptea o să intrăm în beznă
Legaţi neverosimil cu un inel la gleznă
Se cerne printre nori lumina în cetate
Imperiile lumii le vom purta în spate
Cezarul când se simte în lectică cezar
Privirile spre care să ridicăm mai rar

Dar uite fericirea se vinde la tarabe
În pliculeţe albe cu litere arabe
În care se închide o moarte la scadenţă
Murim de sărăcia numită opulenţă
Potcoavele-s de aur în rest piele şi os
Pierdute prin hăţişuri păduri de abanos

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

Se-nveşmântează-n alb Râmeţii
Şi Alba Iulia de ger
Sănii albe sparg nămeţii
Cu caii dalbi şi lerui ler

E firea-ntreagă mai curată
Şi bat în clopote ninsori
Trimişii Domnului se-arată
Strălucitori ca nişte sori

Se-mbracă lumea în zăpadă
Şi se acoperă cu ger
Ninsoarea stă din cer să cadă
Pe caii dalbi şi lerui ler

O Doamne, câtă strălucire
Şi spune îngerul voios:
Azi vise face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am visat azi noapte, boier Nicolescu

te-am visat azi noapte boier Nicolescu,
pajul poeziei şi purtai un fes cu
fir ţesut din aur şi aveai aură
în cea mai valahă din cronici trăsură
branduind arome cum e vinul vechi
slove ce răsună noaptea în urechi;
treceai ca un conte prin mulţimea care
se adunase toată
(în istorii gloata rămâne o gloată!),
fără felinare aşteptând să vină
buzoianul care arde în lumină;

împărţeai stropite cu sângele sfânt
visuri, anemone, pacea din cuvânt
ca un pom din care culeg întruna poame
să nu le mai fie niciodată foame,
să nu le mai fie niciodată sete
semn că au trecut de partea ta poete
orice frumuseţe nu e frumuseţe
dacă nu le dă tuturor bineţe!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora exactă

Orice oră dacă e exactă,
Începe rău şi se termină bine
Echilibrul nostru se menţine
Pân-la prima cataractă

Dacă ai un ceas, să nu-l potriveşti
Să nu se producă nu'ş ce tragedie
Nu te mai uita, fix în bagdadie
Că ea nu e harta bolţilor cereşti!

Cată să-nţelegi, peste tot e-o lege
Face şi desface, noduri la destine
Noduri la cravate sau la intestine
Dacă tu n-o vrei şi ea te alege;

Nu mai răspândi vorbe de prisos
Zilele cu fluturi sunt mai numeroase
Că noi suntem doar, un pachet cu oase
Peste care viaţa toarnă sos;

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de casa părintească
Şi de căpiţele de fân
De mine, puiul de român,
De tot ce poa' să-mi amintească,

De-acea copilărie sfântă
Când umblam cu pantalonii scurţi,
De droaia de copii din alte curţi
Cu care mă luam la trântă;

Prispa de lut a casei noastre
Luminată-n nopţile cu lună
Şi astăzi nostalgiile-mi adună
De pe întinderile sihastre

Îmi cereau părinţii să-i ajut
Legam joiana cu un lanţ
Să pască iarba de pe şanţ
Alături, cei mai mari, jucau barbut

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!