Bună dimineața mari orașe
Bună dimineața mari orașe
Oamenii ca niște depărtări
Aduceau mulțime de răvașe
Și la geamuri le-mpărțeau călări;
Bun venit cuvintelor pe care
Le primesc de sus, ca printr-un tub
Bun venit și celora de sub
Povara soartei fiecare
Casa mea deschisă tuturor
Recitesc și văd reversul
Pe când bate universul
Într-un cord interior.
poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul acord de baiaderă
Bastonul, pălăria, o plimbare
Prin anii răvășiți de întrebări
Cavalerii nopților, călări
Pe ulițele strâmte, fiecare
Albastru fulger cade și despică
O cremene ce închidea un drum
Amândoi văzurăm și tăcum
Frumusețea florii de sipică
Ești mai bogat dar nu trimiți misive
Deși atent, ți le-aș citi pe față
În ochii tăi aceeași dimineață
Cu vechi accente grave, depresive
Și lumea-ntreagă doar o cușcă
Pe care noi, furnici mărunte
Urcăm în spate câte-un munte
În uniforme cu vipușcă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
Septembrie. Și dacă
E plină încăperea
Cu manuscrise, mierea
Nu va mai fi opacă
Izvorul de putere
S-a distilat cu anii
Cum murmură castanii
Eternele mistere
Se-adună pretendenții
Pe statele de plată
De fiecare dată
Cu noi și noi pretenții
Iar trântorii din stup
La fel conservatori
Rămân în închisori
Și tatuați pe trup
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la călărie, dar cu o relevanță mică.
Bună dmineața, mari orașe!
Bună dimineața, mari orașe
Oamenii ca niște depărtări
Aduceau mulțime de răvașe
Și la geamuri le-mpărțeau călări;
Bun venit cuvintelor pe care
Le încredințez unui hulub
Bun venit și celora de sub
Povara soartei fiecare!
Casa mea deschisă tuturor
Recitesc și văd reversul
Pe când bate universul
Într-un cord interior.
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scutul
Acest scut mi-e cunoscut
de la un necunoscut
din mileniul trecut;
I-o fi fost de trebuință
celui întru neființă
și care s-a dus călare
dincolo de timp și zare?
Ori poate-au făcut popas împreună
sub ploaia de stele și lună?
Această aburindă țărână
pe care eu o țin în mână
poate nu e altceva decât
sufletul lui și atât.
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am de unde felinare
Iar o pană de curent
Când aveam mare nevoie
Mult mai mult decât Ahoe
Într-un mediu recurent
N-am de unde felinare,
N-am de unde lumânări
Când furnică pe spinări
Spaimele din nopți călare;
Parcă mi-au bătut în poartă
Morți bătrâni din paraclise
Înviind în manuscrise:
Cele de la Marea Moartă
Parcă sunt la o răscruce
Dincolo de care, ce e
Obsesiv ca o idee,
Conturează-se o cruce.
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șeful ăsta, om ciudat
Ca-ntr-o veche poezie
Vorbele, cuvintele
Să știți că Arvinte le
Și re-scrie și pre-scrie
pentru șeful. Să se ducă
La ședință, una mică
Unde capul de somn pică
Făcând,, poc" precum o nucă:
- Șefule, te știu abil
Vezi că vine și ministru'
Dar să taci fiindcă sinistru'
E din fire cam labil.
Nu te vânzolești în treabă
Nu te-așezi în primul rând
Dacă-njuri, înjuri în gând,
taci. Numai dacă te-ntreabă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monahii poartă lumea în spinare
Trece noaptea ca un hoț călare
Peste casele săracilor în fugă
Îngenunchează schitul pentru rugă
Monahii poartă lumea în spinare
Am avut un plan ambițios
Și pe care astăzi îl depun:
Când pătrunde frigul pân-la os,
Și mai scrii și versuri, ești nebun!
Spânzură lumina în lămâi
Ghemuite visele în pat
Vestitorii lumile străbat
Tu cu diminețile rămâi
Am trecut prin viață ca Gavroche
Atașat de-aceeași baricadă
Așteptând ca anii mei să cadă
Fiecare, trist ca un reproș
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunzele pădurii
Frunzele pădurii
Tremură cu toate
Trec iarăși pandurii
Cu flintele-n spate
Lacrima, obida
Codrului adânc
Călăreț cu șaua
Noaptea la oblânc
Zare detunată
Plânge un ecou
Parcă dintr-odată
Într-un alb halou
Drumuri care poartă
Muntele pe cale
Dacă se prăvale
Zodia din toartă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog la nivel... înalt
moto: Eu mă grăbeam dar dumnealui
Mă ținea de haină să nu plec
Că are treabă vizavi la cec
Să dea un telefon și n-are cui
-------------
- Bună ziua bade Gheorghe
Vezi că-ți cade pălăria
- Pe mine nu mă cheamă Sorge
Și nici nu-mi place călăria
- Zi mai tare că n-aud
A trecut de ora trei
Servesc masa într-un dud
Vino și tu dacă vrei
- N-are lifturi prepeleacul
Parpalacul fâlfâie lejer
Nu mi s-a stricat dovleacul
Ce să cat în dud, mon cher?
Nici nu ninge, nici nu plouă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic în lumea noastră
nimic în lumea noastră nu este-ntâmplător:
necazul sau norocul, nici viața și nici moartea,
ascultă-mă iubito și vino să-ți iei partea
cu surugiii serii în văzul tuturor
pe muntele de sare un curier precar te-a
chemat să vinzi podoabe când virgulele dor
cu degete albastre de alaun și clor
și obosiți de drum apoi să-nchidem cartea
un murg cu șa de aur, un călăreț turbat
tăia bucăți de lună cu-n șoim de vânătoare
o umbră adăpost, eterică, dispare
când clopotele zilei deasupra noastră bat
și-un arsenal de arme închipuind obsesii
ca visele de taină din nopțile miresii
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roza vânturilor
Bate vântul: nord sau sud
Și răstoarnă uragane
Cerbii nopții când aud
Jalea doinii pe găvane
Lasă somnul așternuturi
Cârdurile de fantome
Scuturi oștile cu scuturi
Spre lupoaica vechii Rome
Fum albastru, rotocoale
Peste gemete sinistre
Ies din formele domoale
Peisajele, magistre
Și se schimbă parcă nimbă
Totul cu-ncetinitorul
Într-o limbă care plimbă
De la noi la voi fiorul
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine noaptea
Vine noaptea și usucă
Lacrimile pe obraz
Cine știe ce caducă
Întâmplare fără haz
Și uitând de soarta-mi tristă
Mă petrec prin alte lumi
Despre care mie nu-mi
Spunea nimeni că există;
Vin și îngerii cu nimb
Diafani, mângâietori
Și cu care eu mă plimb
Până dincolo de zori
Cine-a mai rămas de strajă
Peste câmpul cu narcise
Dacă numai mi se
Pașii-ntipăresc pe plajă?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Războiul perpetuu
Atâtea împotrivă
Mi-au stat adeseori
Că nu știu ce derivă,
Mă-mpinge spre ninsori
Spre valul ce mă ține
Ades prizonier
Ademeniri feline
Și-o regulă de fier
C-atâtea lupte dure
Se duc fără favoruri
Și nu se-ndur' să-ndure
Nimic fără omoruri:
O floare de cireș,
O pasăre de cântec,
O țintă fără greș
Nesățiosul pântec
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea morții
Opaițul pâlpâie-n tabloul
În care-un prinț cu chip urât
Stropit de pete de lumină
Într-un întuneric mohorât,
Adună sfetnicii-n consiliu
Și-aceștia-n mintea lor socot
Pe cine va sorti azi morții,
Nesăbuitul lor despot
Un împărat al sărăcimii
Venit călare pe asin
Cu duhul binecuvântării
Și blând ca ramul de măslin,
Purtat fără coroana Romei
Prin mândrele cetăți de coastă
A sosit, zic ei, momentul
Să scape tronul de năpastă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre călărie, adresa este: