nins de flori albe
orbul trece mâinile
prin părul roșu
haiku de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
pe un vârf de deal
doi oameni se-ntâlnesc
și-și întind mâna
haiku de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mina de aur
În fiecare copac doborât
moare o pădure
În mănușa de un alb imaculat
mâna lui era plină de sânge
Omul e un roi
de galaxii neexplorate
ca o mină de aur
pe lângă care trecem
în fiecare zi neglijând-o
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu dăm de lucru mâinilor noastre, în sensul bun al cuvântului, are grijă îngerul decăzut să ne dea el de lucru.
Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine-ai venit!
Bine-ai venit în toamna mea de aur
Iubito cu o lume la picioare
Cocori schilozi ce nu mai pot să zboare
Și pus sub embargou bătrânul graur
Orgolii calpe subțiind odoare
Averea risipită pe coclaur
Din tot pustiul, singur un balaur
Și doar misterul ce ni se năzare
Renașterea cu șansa sau norocul
Subit căderea dintr-o altă lume
Un țărm de năzuinți ascuns de brume
Și mâna sorții care face jocul;
Decorul fast și plin de măreție
În drum spre un izvor de apă vie
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hands up!
El stătea cu pușca-ntinsă
Eu, cu mâinile în sus
Pe câmpia fraged ninsă
Și cu fața spre apus
El era gata să tragă
Și de el depindea totul;
Eu, să mor ca idiotul
Că el nu știa de șagă
N-aveam nici o variantă
Decât ochiul morții negru
Că dintr-un conflict integru
Nu te scoate o bacantă
Un destin legat cu ață
Ce e viața? Ce e moartea?
Dacă asta-mi fuse partea,
Trebui' s-o privesc în față!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Vorba multă
Feți frumoși cu frunți de ceară
noaptea vor veni să-ți ceară
din motive mai oculte
vorbele, când sunt prea multe;
Vorba naște și omoară:
e călău, dar și vioară
și de tine doar depinde
mâna ta când vei întinde
Vorbele se vând perechi
orice om două urechi
are și numai o gură
lumea vorba când îți fură
Înțelept e cel ce-nchide
minereul în firide
scoțând de sub carapace
doar cât trebuie și pace!
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-cădere
Se ducea cu sarsanaua
Un număr mai sus de el
Dar l-a dat de gol ocaua
Și cartela din cartel
Grea e viața la stăpân
Toate i s-au șters din cont
Și precum Pilat din Pont
Boss-ul s-a spălat pe mâini
Am irosit. A mirosit
Tot ce-avea. Cui să se plângă?
Și-acum strânge-n mâna stângă
Un zgrăbunț de malachit
Îl arată toți cu deștiu'
Presa-l face harcea parcea
E mai rău decât Tabarcea
Care-a speriat Ploieștiu'
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neputința
neputința fiecărei zile
m-a legat de mâini și de picioare
iar soarta m-a condamnat la exil
în mijlocul oamenilor
seara mă culc cu gândul la cocori
iar noaptea mă visez zburând
copilul ingenuu urcă în viață
pierzându-și puritatea,
omul matur coboară treptele
încercând să-și recâștige imperiile
oamenii pleacă dimineața de acasă
cu câte o grijă pe fiecare umăr
și se întorc seara
cu câte două griji pe fiecare umăr
poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vedeta
Sub fustă poartă două revolvere,
Pe-o mânecă, bine-ascuțit un șiș
Fiole cu otravă la revere
Și geanta îi e plină cu hașiș
La gât pe lănțișor, un glonț fetiș,
Bărbații-ar face tot ce li s-ar cere
Orice bravură sau aliș-veriș
Să pună mâna pe-o așa muiere
Între sâni sistemul de alarmă
Pentru situații de urgență,
În chiloți, permisul de port-armă
Și comutatorul de frecvență;
Când joacă pe ecrane mici sau late
Rămânem toți cu gurile căscate
sonet de Ion Untaru din volumul de versuri Invitație la castel (1995)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bacoviană
Privește iubito cum plouă
În munți, printre brazi, pe poteci
Cu boabe și struguri de rouă
Iar mâinile noastre sunt reci
De-o mie de ani plouă-ntruna
Și mările nu s-au umplut
Iar viforul curge ca runa
Prin suflete de împrumut
Și gem cimitire de apă
Iar ploaia ne-nchide prin case
Să nu vedem noaptea cum sapă
Pământul din care ies oase
Privește iubito cum plouă
Ca-n moarte cu somnul de veci
Să nu ne mai plângem, că nouă
De ploaie, ni-s mâinile reci!
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânătoarea
Îmi scot ochelarii
Pun alături pixul
Din motive varii
Mă inhibă chixul
Și cedez rutinei
Care de plictis
Avutul din tine-i
Tăinuit în vis
Dornic de repaos
Dar ieșit din vervă
Fiece adaos,
Trece în rezervă
Câte-mi mor proiecte
Geana mi se zbate
Bogat în defecte
Și sărac în toate
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfoze de crin
toate conceptele antichității se rup
spiritul veacului îmi umblă prin trup
prin trup și prin sânge
îngerul plânge
el pretinde, tu întinzi mâna, eu cer
în fiecare zi din ce în ce mai puțin
metamorfoze de fier
metamorfoze de crin
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii
Oamenii sunt
din ce în ce mai grăbiți,
merg pe stradă dând din mâini
și vorbind singuri,
viața ajunge de nesuportat
și mulți dintre ei se sinucid
în jurul nostru mizeria
este din ce în ce mai multă
și toată provine din interior
poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la mâini, dar cu o relevanță mică.
Poate nu știți că diseară...
poate nu știți că diseară
vor veni la cină oamenii de ceară
cu trăsuri de apă și arlechini de lemn
coborând în suflete solemn
să te întrebe ce mai faci
dacă ai învățat să taci
să vadă ce mai zici
despre cele mari, despre cel mici
despre bani, despre guverne
lumea doarme așa cum își așterne;
să nu le zici nimic, nu le sta împotrivă
că dacă răzbate cine știe ce derivă
vântul dinspre fisc, mai bine du-ți mâna la plisc,
să nu se lase cu colivă!
n-o mai căuta pe doamna ta de pică
a plecat care va să zică
era pe stradă, făcea autostopul
să-și cunoască și ea horoscopul
că te-a scos din cărți dar n-a vrut să-ți spună
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unchiule
Samuel? Poate Samson?
Unchiule nu te ascunde:
Bate vântul și n-ai unde
Să faci noaptea de planton!
Suveran ai dat cu bâta,
Suveran ai luat cu sila
Că din toată pancea șila
Un principiu ai, atât:
Sporul veșnic de standard
Te-ai întins cât ai cuprins
Urlă fiara într-adins
Pe drapel, stelele ard
Toată lumea de nătângă
Te-a lăsat să prinzi putere
Și la putina cu miere
Cine, să mai stea pe lângă?!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
In vino
moto: Damigeană, damigeană
Bucuria mea de-plină
N-ai nici merit, n-ai nici vină
Când e vinul pe sprânceană
----------
Între acru și amar
Mai turnați-mi un pahar
Mâna cât se mai îndură,
Să-l mai ducă pân-la gură
Viață, viață grea potecă
Totu-i doar o ipotecă
Pe sudorile de mâine
Și bucata mea de pâine.
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Risipit în vorbe
după ce te-ai risipit în vorbe
și pași care nu se mai văd,
a venit timpul să înveți
lecția tăcerii
iată, ai aici toate răspunsurile
de care are nevoie un om
la care va trebui să găsești până mâine,
cele mai adecvate întrebări
deschid insectarul vechi
și mângâi cu privirea
fluturii sacrificați inutil
le adresez în gând cuvinte de dragoste,
trec mâinile pe deasupra lor
și atunci ei se desprind neverosimil
de paginile morții,
încep să bată din aripi
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât omul ajunge la un standard mai înalt de trai, se leagă mai mult de cele trecătoare ale lumii acesteia, iar la plecare nu va lua nimic cu el, tot astfel cum nici nu a adus la naștere. Cel care întinde mâna numai spre cele absolut trebuincioase, se simte mai independent față de lume, mai puternic, iar plecarea lui din lume nu o va mai considera o tragedie universală.
Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raport de complezență
Minciuna prințe ne demască
Aici se moare în tăcere
Fiecare om devine-o mască
Râzând de propria-i durere
N-ai să duci la cap nici o anchetă
Interesul are mâna lungă
Cu bănuții strânși din câte-o chetă
Pe răboj mai tragem câte-o dungă
Cei mai mari o duc întruna bine
Oricine-ar fi în vârful piramidei
Lăcomia-și trage pentru sine
Partea din strădania omidei
Vei pleca-ntocmind doar un raport
Și trăgând de păr niște concluzii
Businessul rămâne doar un sport
Zarurile - la cheremul muzii
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre mâini, adresa este: